Tragedia din 11 septembrie pare să fi schimbat lumea instantaneu; s-a declanșat astfel o campanie împotriva terorismului, un război neconvențional, cu foarte multe necunoscute, cu care, din nefericire, debutează noul mileniu. În pofida solidarității afișate de larga coaliție creată pe plan internațional lumea își arată numeroasele falii: economice, religioase, rasiale etc. Câtă diferență față de speranțele, euforia care au dominat mai ales în Europa și continentul nord-american perioada imediată după căderea Zidului Berlinului, când mulți erau tentați să adopte viziunea mirifică a lui Francis Fukuyama. Să ne amintim că acesta din urmă, prin sintagma sfârșitul istoriei[1], sugera intrarea întregii omeniri într-o epocă de aur, a dezvoltării economice (prosperității) neîntrerupte și a democrației politice, așa cum aceste concepte și procese sunt înțelese în lumea occidentală. Se vorbea atunci și despre o Nouă ordine mondială, unipolară, care ar fi fost ilustrată de supremația militară și economică a SUA[2], de o pax americana.
Nu puțini au fost cei care au contestat această viziune simplificatoare, excesiv de centrată pe lumea occidentală, și chiar naivă, mai ales dacă o judecăm prin evoluția ulterioară a evenimentelor[3]. De pildă, Samuel Huntington a vorbit despre Ciocnirea Civilizațiilor[4] fiind precedat de Benjamin Barber cu a sa Jihad contra McWorld[5], iar Robert Kaplan, într-o lucrare mai puțin cunoscută în România, dar mult comentată în cercurile academice și politice de peste ocean[6], vorbește de o anarhie spre care ne îndreptăm. În lumea asiatică, vocea lui Mahathir Mohammad, primul-ministru al Malaieziei, exprima ceea ce alți lideri politici din zonă gândeau, mai ales după dramatica criză financiară care a zguduit regiunea între 1997-1998. Surprinzător pentru mulți, George Soros, care a câștigat enorm din speculațiile pe piețele financiare, face o critică necruțătoare viciilor Capitalismului Global[7]. Totul pare să se învârtească în jurul noii ideologii, a globalizării, care a creat noi aliniamente opuse, în cele mai diverse cercuri de oameni, pe tot globul. De aici apar controverse teoretice, dar și adversități, încleștări, uneori violente. Unii se extaziază, alții agonizează.
În cele ce urmează mă voi apleca asupra acestei mari dispute, care s-a întețit în ultimul deceniu. Ce înseamnă globalizarea și de ce stârnește ea atâtea pasiuni și reacții diferite (opuse)? Există oare disonanțe cognitive, neînțelegeri, între civilizații între modernitate, așa cum este concepută de lumea creștină, și alte viziuni privind mersul omenirii? Cum va influența tragedia din 11 septembrie dezbaterea și evoluția a ceea ce numim globalizare? La asemenea întrebări voi încerca să ofer unele răspunsuri succinte[8].
[1] Expusă pe larg în The End of History, New York, Free Press, 1990. [2] Președintele de atunci al SUA, George Bush Sr., anunța o noua ordine mondială. [3] În prelegerile pe care le-a ținut la New Europe College și Institutul de Studii Liberale, în octombrie 2001, lordul Ralf Dahrendorf a făcut referire la lipsa de realism a lucrării lui Fukuyama. [4] Samuel Huntington, The Clash of Civilisations and Remaking the World Order, Free Press, New York, 1997. În fapt, el a stârnit dezbaterea în această privință în urma articolului cu același titlu publicat deForeign Affairs cu un an înainte. [5] Benjamin Barber, Jihad against McWorld, New York, Randoum House, 1995. [6] Robert Kaplan, The Coming Anarchy, New York, Random House, 2000. [7] George Soros, Global Capitalism, New York, 1999. El a reluat această temă într-un raport denumit Draft Report on Globalisation, pe care l-a prezentat și la o conferință dedicată globalizării organizată de Universitatea Central Europeană, Budapesta, 18-20 octombrie 2001. În acest raport, care va fi dat publicității în februarie 2002, Soros susține ideea reformei instituțiilor care reglementează funcționarea piețelor globale. [8] Pentru cei interesați, amintesc alte eseuri în care am abordat această problematică: Cât de nouă este noua economie?, Secolul 20, 2000, Economie și Securitate (cap. 5 din Încotro se îndreaptă țările postcomuniste, Iași, Polirom, 2000), Globalizarea și Sistemul Financiar Internațional, cap. 4 din Încotro se îndreaptă țările postcomuniste, Iași, Polirom, 2000. Unele aspecte ale globalizării le-am tratat și în lucrarea Economic Vitality and Viability. A Dual Challenge for European Security, Hamburg, Peter Lang, 1996, care a cunoscut apariția în limba română la editura Clavis, în 1997.