Titlul acestui număr spune totul despre tematica propusă cititorilor noştri. Paginile care urmează oferă, însă, o perspectivă mai puţin „militară“ asupra Primului Război Mondial, de la declanşarea căruia s-au împlinit 100 de ani. Echipa redacţională a fost interesată mai curând de cercetarea primei conflagraţii mondiale prin consecinţele ei imediate, pe termen mediu şi lung. Impactul şi modul de reacţie la nivelul zonei civile ni s-a părut a fi un subiect mai puţin abordat în acest moment comemorativ. Aşadar, mai puţin teatrele de război, prezente doar prin documentele fotografice inedite, provenind din arhivele Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I“ şi prin câteva scrisori expediate din prima linie a frontului, cât soarta orfanilor şi prizonierilor, mobilizarea voluntarilor (de citit, în acest sens, însemnările din timpul ocupaţiei germane semnate de Pia Alimăneşteanu sau Jurnalul de prizonierat al Locotenentului Dumitru Răşcanu); la fel, am fost interesaţi de soarta patrimoniului românesc în timpul războiului (a se vedea studiul istoricului de artă Carmen Tănăsoiu despre vicisitudinile acestui patrimoniu de la castelul Peleş si Pelişor) sau rolul cercetării ştiinţifice în soarta şi consecinţele războiului (în retrospectiva schiţată de Denis Guthleben, cercetător la CNRS).
Într-un moment în care o serie de focare conflictuale ameninţă securitatea Europei şi chiar a planetei, istorici şi politologi revizitează premizele primei conflagraţii mondiale, inclusiv acele elemente care puteau conduce nu spre beligeranţă, ci spre pace. Inventarierea minuţioasă a perioadei premergătoare războiului e la fel de prezentă la istoricii români ca şi la cei străini. Iată un citat elocvent din interviul acordat de Lucian Boia revistei noastre: „În ceea ce priveşte Primul Război Mondial, eu cred ca erau şanse la fel de mari ca el să nu se petreacă, după cum au existat o serie de detalii precum cele întâmplate şi care au dus până la urmă la război“; să parcurgem, apoi, excursul lui Adrian Cioroianu, care se citeşte cu sufletul la gură şi al cărui titlu vorbeşte de la sine: „Cum s-a ajuns la Marele Război care urma să nu se întâmple“. „Microstoria“ invocată de Emil Hurezeanu ca stiinţă si metodă de cercetare, „stabilirea fişei clinice a detaliului“, e cheia analizei întreprinse de Margaret MacMillan în cartea sa devenită bestseller: „Războiul care a pus capăt păcii – Drumul spre 1914“.
Rubricile permanente abandonează tema „1914“ dar completând sumarul cu texte nu mai puţin provocatoare: Geta Brătescu cu pagini din Jurnalul ei de artist, în „Mişcare liberă“, Mariana Celac despre călătoria lui Le Corbusier la Bucureşti, în rubrica „Noi şi oraşul“, Michel Deguy despre prietenia sa cu filosoful Jacques Derrida în „Extremul contemporan“.
Nu în ultimul rând, revenim, în capitolul dedicat Cercului Literar de la Sibiu, cu texte care vor deveni parte a Arhivei naţionale şi europene alcatuită de peste un deceniu încoace de Fundaţia Culturală Secolul 21.
Secolul 21