În introducerea acestui text, care se apleacă asupra câtorva proiecte fotografice expuse în cadrul programului curatorial Salonul de proiecte (o platformă din cadrul MNAC care şi‑a desfăşurat activitatea în perioada 2011‑2015), nu poate fi ocolită, chiar dacă e abordată tangenţial, discuţia despre statutul imaginii în sistemul capitalist actual, sistem ce operează la nivel global prin intermediul tehnologiilor digitale. În condiţiile prezentului nu avem cum să facem abstracţie de enorma masă de imagini care abundă în sfera digitală, pe reţelele de socializare sau prin oricare din canelele mass‑media. Suntem zilnic bombardaţi, interpelaţi, de fotografii şi imagini în mişcare, mai mult sau mai puţin bine executate, care au pretenţia de a relata ceva important despre circumstanţele în care ne desfăşurăm existenţa. Atunci când arta contemporană face recurs la fotografie, ea mobilizează de cele mai multe ori un arsenal de mijloace care caută să depăşească şi să contrazică banalitatea ilustrativă a unor astfel de procedee. […]