MARIA CHEŢAN Ştefan Aug. Doinaş şi Basarab Nicolescu Transfigurare estetică a unor concepte ale transdisciplinarității

Ştefan Aug. Doinaş l-a întâlnit pe filosoful şi fizicianul franco-român Basarab Nicolescu cu ocazia unei conferințe despre transdisciplinaritate, susținute de acesta din urmă la New Europe College (NEC) în data de 19 noiembrie 1998. Doinaş se afla în primul rând şi asculta cu mare atenție expunerea (dovadă a interesului scriitorului pentru acest subiect este şi faptul că el scrisese, cu câteva luni înainte de conferinţa pe care o urmărea la NEC, un articol bine documentat despre Manifestul Transdisciplinarității, publicat în Curentul din 4 iunie 1998).
Relația epistolară a celor doi scriitori era însă anterioară întâlnirii prilejuite de acest eveniment, ea cunoscând o mai îndelungată evoluție.
Din corespondența ce ne-a fost pusă la dispoziție prin bunăvoința fondatorului transdisciplinarității, face parte şi o scrisoare datată 8 septembrie 1997, prin care redactorul-şef al revistei Secolul 20 îi comunica lui Basarab Nicolescu faptul că, spre finalul anului, publicația pe care o conducea avea în intenție editarea unui număr despre exil, iar rubrica „20 spre 21“ urma să fie consacrată textelor semnate de Stéphane Lupasco în publicația 3e Millénaire. Mulțumind în acelaşi timp pentru exemplarele din revista 3e Millénaire (obținute prin bunăvoința d-lui Solomon Marcus), Doinaş solicita acordul lui Basarab Nicolescu pentru publicarea tuturor textelor lui Stéphane Lupasco, Fundația Secolul 21 intenționând să valorifice articolele respective sub formă bilingvă, într-un volum de sine stătător. Invitația lui Doinaş era ca Basarab Nicolescu să prefațeze paginile lui Stéphane Lupasco şi a prezentat în acelaşi timp publicului românesc revista 3e Millénaire.
În răspunsul său (scrisoarea datată 27 septembrie 1997, Paris), Basarab Nicolescu precizează că fuseseră trimise în urmă cu o săptămână numerele solicitate, în care se aflau textele lui Lupaşcu, iar textul prefaţator depindea de termenul acordat de revista românească. Corespondenţa celor doi scriitori pe această temă continuă, Doinaş propunând drept termen limită data de 20 noiembrie, chiar dacă strângerea textelor despre exil se finaliza la sfârşitul lui octombrie. O altă scrisoare (trimisă prin fax şi datată 14 octombrie 1997), arată primirea revistelor expediate din Paris şi cere confirmarea faptului că numerele 2, 4, 6, 7 din 3e Millénaire sunt singurele în care semnează Ştefan Lupaşcu.
Câteva explicații ale lui Basarab Nicolescu (scrisoare datată 15 octombrie 1997, Paris) precizează că drepturile de autor ale lui Lupaşcu aparțin fiicei acestuia, Alde Lupasco, semnatarul angajându-se ca, pentru volum, să scrie o prefață; tot aici se regăsesc explicații despre prima serie a revistei 3e Millénaire care a apărut inițial între 1982 şi 1985, publicația vânzându-se în aproximativ 11000 de exemplare, iar apoi, la numărul 21, când directorul a vrut să tripleze tirajul, a dat faliment: „Titlul s-a vândut pe 1000 de franci. Revista continuă să apară cu acelaşi titlu dar cu o echipă cu totul diferită şi cu o orientare diferită.
Urma să aibă loc, pe 13 martie 1998, un colocviu Lupaşcu organizat de Centrul Cultural Român şi de CIRET, Doinaş figurând pe lista invitaților de onoare; la început de an însă (într-un fax datat 20 ianuarie 1998 şi adresat domnului Horia Bădescu, director al Centrului Cultural Român de la Paris), scriitorul român arată că o convalescență prelungită, după două luni de spitalizare, îl va împiedica să dea curs invitației, dar solicită ca redactorul-şef adjunct al revistei Secolul 20, director al Fundației, d-na Alina Ledeanu, să asiste la lucrările colocviului, să prezinte ultimul număr al revistei şi să obțină, eventual, alte mărturii prestigioase care să fie incluse în proiectatul volum dedicat lui Lupaşcu.
Adăugând scrisorii (8 iunie 1998) un text despre transdisciplinaritate, Doinaş îi mulțumeşte lui Basarab Nicolescu fiindcă a făcut posibilă prezența Secolului 20 la lucrările colocviului parizian, felicitându-l în acelaşi timp pentru reuşita manifestării; alte aspecte abordate în epistolă se referă la preconizatul volum Lupasco: este agreată ideea de sumar propusă de filosoful şi fizicianul francez, Doinaş contând pe o prefață substanțială din partea acestuia din urmă şi precizând că volumul ar urma să apară în anul următor, iar lansarea acestuia să o facă împreună. Un alt aspect pe care Doinaş îl subliniază şi pe care îl agreează în mod deosebit este ideea (catalogată chiar „formidabilă“) a unui colocviu Valéry-Lupasco, proiect avansat de Alina Ledeanu şi Basarab Nicolescu.

Share This Post