Ion Dumitriu a fost pictor, profesor de pictură, călător, colecţionar de obiecte stranii şi fotograf pentru sine. Cunoscut în generaţia ’70 a artiştilor şi bun prieten cu scriitori ai generaţiei ’80 cu care împărţea pasiunea fotografiei (Gheorghe Crăciun, Florin Iaru etc.), Ion Dumitriu dezvoltă o relaţie specială cu acest mijloc de expresie. Corpul de imagini rămase de la Ion Dumitriu conţine câteva perspective deosebite, după cum vom vedea.
Legătura dintre pictură şi fotografie e una foarte strânsă, greu de descompus. Deşi pictor al realităţii, ale cărui subiecte se regăsesc întocmai în fotografii, Ion Dumitriu nu lucra după fotografie, ci cu fotografia. Astfel, scrupulozitatea cu care respectă imaginea fotografiată ne face să credem că ea era parte din procesul de creaţie. Fără a fi doar o simplă schiţă sau memento, fotografia era o etapă esenţială în care îşi stabilea reperele importante precum subiectul, compoziţia, proporţiile, întocmai cum mai demult artiştii foloseau camera obscură sau cadrul.
Jovial si luminos, Ion Dumitriu s‑a jucat cu propria umbră proiectată în iarbă, aceea pe care manualele de fotografie o ridiculizau ca fatală eroare a amatorului. […]