Domnule Rector,
Stimaţi membri ai Senatului, colegi, studenţi,
Doamnelor şi domnilor,
E pentru mine o onoare deosebită să primesc înalta distincţie pe care mi‑o conferiţi astăzi. Universitatea de Vest din Timişoara îmi e apropiată, cu toată distanţa care ne desparte, din multe puncte de vedere. În Timişoara săptămânii dintre 16 şi 22 decembrie 1989 şi a Proclamaţiei care‑i poartă numele, Universitatea aceasta, preocupată civic de realităţile bune şi rele ale oraşului, ale regiunii şi ale ţării şi‑a făcut auzit glasul, nu o dată, în lupta care nu se încheie nicicând şi nicăieri pentru o societate deschisă, democratică şi conştientă de posibilităţile acţiunii vii, ca şi de capcanele care o pândesc. Activează în cadrul Universităţii de Vest colegi care‑mi sunt dragi, preocupaţi de probleme esenţiale cum sunt, în domeniul pe care‑l cunosc, studiile culturale, de istorie orală, cercetarea memoriei locale, cu antenele pe care le împinge înspre ţări vecine sau depărtate, şi înţelegerea interacţiunilor complexe dintre identităţile timişorene, bănăţene sau româneşti minoritare din ţările vecine. Graţie lor, Universitatea de Vest e recunoscută o dată mai mult ca un centru inovator şi intens de creaţie culturală solidă cu care Banatul, România, a treia Europă şi Europa ca atare se pot mândri.
Timişoara în sine e un oraş de care mă leagă viaţa înaintaşilor mei. Aici a învăţat, la Liceul Diaconovici‑Loga, tatăl meu Anton Golopenţia. Aici au trăit, o vreme, bunicii mei Emma şi Simion Golopenţia, împreună cu copiii lor. Aici veneam, în anii 1960, să vizitez un unchi drag, Romulus Golopenţia.
La Timişoara am revenit, în mai multe rânduri, după anul 1989, bucurându‑mă de fiecare dată de conlucrarea solidară la o reeditare de carte (Românii din Timoc) sau la lansarea unor volume (Românii de la est de Bug). Într‑o lume grăbită, colegii timişoreni au găsit timpul de a zăbovi în scris asupra lucrărilor pe care le‑am întreprins, departe dar aproape, în direcţia culturii româneşti.
Pentru că, într‑un fel, ceea ce fac de mulţi ani la Providence, R.I. consună cu ceea ce faceţi aici, am ales să vorbesc astăzi despre un proiect care dă culoarea de fond a ultimilor mei de ani de lucru. Îl numesc:
Marele proiect, sau Proiectul polifonic
În prezentarea lui mă voi mărgini la trei momente. […]