Seria numerelor monografice dedicate unor personalități culturale care și-au pus amprenta deopotrivă asupra spațiului românesc și internațional, figuri emblematice și pentru felul cum și-au legat destinul de istoria revistei Secolul 20/Secolul 21, continuă cu acest volum consacrat matematicianului Solomon Marcus.
Doar matematician? Profilul excepțional al savantului-academician – „un diamant cu multiple fațete”, cum l-a numit Virgil Nemoianu, „un filozof”, cum l-a definit Mihai Dinu, un mare Profesor de Interdisciplinaritate și, mereu, de etică –, a stimulat într-atât, încât redacția a decis să-i consacre nu unul, ci două volume: cel de față și acela anunțat pe coperta a 4-a pentru 2018.
Marcus și-a dedicat viața, Operei: a sa și a celor tineri, pe care a pariat ca nimeni altul până în ultima clipă. Relația Magistru-Discipol e o temă majoră a existenței sale și, de aceea, întregul număr al revistei e așezat, și el, sub această cupolă.
În 2008, deși de ani buni academician, Solomon Marcus își susține post factum “Discursul de recepție în Academia Română”, cu tot fastul și urmând întregul ritual. Intitulată Singurătatea matematicianului, ampla profesiune de credință e dedicată tânărului Vasile Ene dispărut prematur, „discipolul care i-a devenit maestru”.
Respectând litera dar mai ales spiritul personalității și creației lui Solomon Marcus, arhitecta Mariana Celac – evocată nu o dată de savant în textele sale – dedică anume rubrica sa ”Noi și Orașul” unei excepționale cercetătoare, Ruxanda Beldiman, tânără dar deja creatoare a unei Opera Magna, răpită recent dintre noi de un destin inclement. Bucla se închide astfel, adăpostind un tâlc adânc și scump lui Solomon Marcus: adevărata viață a Operei începe după extincția biologică.
ALINA LEDEANU