[…] Dar în ce constă amprenta stilistică a unui autor? Nu vom face aici o incursiune în fascinanta istorie a acestei probleme, ci vom aminti doar câteva elemente. Într-una dintre primele încercări de analiză a paternității textelor lui Shakespeare, Mendenhall publică în 1901 un articol în care el se arată convins că distribuția cuvintelor în funcție de lungimile lor reprezintă o caracteristică esențială a unui scriitor. Astfel de măsurători au proliferat și s-a ajuns să se cuantifice aproape orice: lungimi de propoziții, de silabe, de cuvinte etc. Marcus însuși se apleacă asupra acestor lucruri în Invenție și descoperire, unde prezintă rezultatele lui Kjetsaa legate de paternitatea publicisticii lui Dostoievski. Kjetsaa se arată interesat de primele și ultimele 3 părți de vorbire cu care o propoziție se termină, și de frecvența utilizării pronumelor. Apetitul pentru unele sintagme sau altele putea fi văzut ca dovadă sau marcaj ale unei anume amprente stilistice. Chiar dacă toate aceste lucruri își au rolul și valoarea lor, astfel de măsurători au o mare problemă: ele sunt eficiente pentru scriitorii de bună-credință, dar sunt complet ineficiente, atunci când cineva vrea să se substituie unui alt scriitor, sau când vrea să-l pastișeze pe acesta. Nu este prea dificil să te menții în perimetrul unor măsurători pe care le poți determina (și controla) cu ușurință, să folosești mai mult sau mai puțin anumite sintagme etc. Amprenta stilistică nu trebuie confundată cu elementele ușor recognoscibile care dau indicii despre posibilul autor al unui text. Ea trebuie mai degrabă să fie stabilită pe baza unor obiecte folosite inconștient de către autor, și care să poată fi cuantificate fără ambiguitate. De ceva vreme acest rol îl joacă cuvintele funcționale ale unui text: acele cuvinte de legătură, fără încărcătură semantică, despre care se afirmă că sunt utilizate într-o manieră inconștientă de către autor. Dacă ordonăm aceste cuvinte după predilecția autorului de a le folosi în text obținem o măsură a stilomului său. Desigur, lucrurile sunt un pic mai complicate, clasamentele astfel obținute trebuie apoi comparate într-un anume fel etc. etc.[…]