Eubulide din Milet, un contemporan şi duşman al lui Aristotel, a născocit paradoxul grămezii. Dacă luăm un grăunte de nisip dintr-o grămadă, continuă ea să fie o grămada? Dar dacă luăm două? Când anume încetează ea să fie o grămadă? Câte grăunţe de nisip fac o grămadă? Aceeaşi întrebare se poate pune şi cu privire la cărţi şi biblioteci. Câte cărţi fac o bibliotecă? O singură carte poate constitui o bibliotecă? Răspunsul meu este un “da” categoric. Și iată de ce: Societatea Biblică Americană colecţionează o singură carte, Biblia, şi eu am avut privilegiul de a îngriji această colecţie timp de peste 25 de ani.
La sfârşitul anului 2016, colecţia mea număra cam 46.000 de exemplare tipărite ale textului biblic în circa 2.200 limbi si idalecte. Este una dintre cele mai mari colecţii de Biblii din lume, comparabilă numai cu cea a Societăţii Biblice Britanice, care se află în prezent la Cambridge.
Societatea Biblică Americană a fost întemeiată în mai 1816 din iniţiativa unor fruntaşi ai vieţii politice şi religioase anericane. Misiunea ei a fost de la bun început aceea de a tipări şi distribui textul Bibliei fără note şi comentarii. Ideea de a crea o bibliotecă scripturală a apărut un an mai târziu. Fondurile lipseau cu desăvârşire. Membrii fondatori ai Societăţii au început prin a dona Bibliile pe care le aveau acasă şi au dat anunţuri în mai multe ziare solicitând donaţii de la marele public. Colecţia s-a îmbogăţit treptat şi în 1836 a fost angajat primul bibliotecar: reverendul George Bush, un strămoş al celor doi președinţi cu acelaşi nume. […]