Două saptămâni de la ultima zi a « Salonului de Carte de la Paris », ale cărui lucrări au debutat şi s-au încheiat sub semnul inspirat al « speranţei spirituale comune » lăsată « moştenire prietenilor mei români » de către poetul Paul Valéry… Acest legământ simbolic , şi cu siguranţă nu întâmplător, înlesnit de întâlnirea mea cu doamna Alina Ledeanu, a cărei energie inepuizabilă m-a responsabilizat pentru o colaborare inspirată în cadrul Salonului Cărţii, ne-a parvenit datorită unui manuscris găsit de chiar doamna Ledeanu la Bibliothèque de France. Este acelaşi text care deschide numărul special dedicat Salonului Carţii , « Spécial Bucarest-Paris ». Un text, pe care sunt sigură ca îl veţi asculta în timpul acestei conferinţe de presă. Colaborarea noastră cu această revistă – prestigioasă prin calitatea articolelor redactate, dar si prin vocaţia sa europeană şi păstrarea unei tradiţii reînnoite prin afilierea cu momente de răscruce pentru reafirmarea culturii româneşti în locul acesteia de drept – rămâne una dintre experienţele memorabile. De asemenea, paşii premergători Salonului Carţii, în speţă lansarea listei oficiale de autori, care a avut loc la Hotel de Behague, sub semnul inspirat al Secolului, cât şi ultimele momente, post Salon , din seara zilei de 25 martie, derulate în prezenţa nepoatei poetului Valéry, în chiar biblioteca unde poetul lucrase deseori, fac această colaborare specială si virtuoasă. Numărul “Spécial Bucarest-Paris » dedicat « punţilor » franco-române, dar şi arhitecturii, lucrărilor inspirate ale Getei Brătescu, pe care o vom regăsi şi alături de Mircea Cantor la Muzeul de Artă Contemporană, dar şi a Europei şi redefinirii acesteia, a delectat atât scriitorii cât şi vizitatorii prezenţi la Salon, revista bucurându-se de un real succes, atât prin prezenţa ei palpabilă, pe mesele de inspiraţie brâncuşiană, cât şi prin prezenţa poetului si filozofului Michel Deguy, prieten inspirat al revistei, semnatarul rubricii permanente « L’Extreme Contemporain » , care a prezentat momente marcante ale Secolului, în istoria relaţiilor literare franco-române. Deşi nu sunt fizic prezentă la această conferinţă de presă, declar prezenţa mea fidelă « in spiritu » şi sper să pot rămâne la înălţimea primei mele colaborări cu revista Secolul 21 la Paris, una dintre punţile larg deschise către un viitor marcat de un prezent atât de preţios.
Ramona Călin, Comisar General lettres roumaines, Salonul de Carte de la Paris