În urmă cu un an, editorialul și coperta primului număr dedicat lui Solomon Marcus anunțau continuarea cu un al doilea volum: profuziunea de texte primite la redacție și deschizând, toate, perspective nebănuite pentru înțelegerea personalității și operei marcusiene, depășeau cu mult ceea ce putea cuprinde un singur volum, fie el și sextuplu. Iată că acum, la al doilea volum încheiat, luăm în calcul un al treilea număr Marcus… Situația, fără precedent în istoria revistei Secolul 20/Secolul 21, e pe măsura figurii tutelare ce a dictat opțiunea temei.
Mâna matematicianului Solomon Marcus, care ne așează sub priviri, programatic parcă, un poem personal (transcris în număr), se regăsește pe copertele ambelor volume; diferit e doar subtitlul – câte un vers din amintitul poem: „Zero și Infinit sunt frați”, la primul număr, „Și toată matematica este un zbor spre altceva” – pentru acesta din urmă. Teme centrale ale operei și dedicării civice, structurând sumarul primului volum, se regăsesc din nou aici („Teritorii ale transdisciplinarității”, „Solomon Marcus – model și discipol”, „Singurătatea matematicianului”) coagulând în jurul lor nume reprezentative, de la Acad. Viorel Barbu și Acad. Mugur Isărescu la Mariana Celac și Andrew Bruckner, de la Valentina Sandu-Dediu și Jean Askenazy la Gabriel Andreescu, Vilmos Voigt și Stefan Danesi. Cele șase desene ale Getei Brătescu care înnobilaseră paginile primului număr se regăsesc aici, amintindu-i cititorului că i se propune, de fapt, o singură carte în două volume.
În prelungirea logică a biografiei și idealului european ale lui Marcus, capitolul final al numărului de față reia fragmentar principalele intervenții de la simpozionul internațional „Podurile toleranței”, ediția a V-a, dedicat în acest an „Contribuției minorităților naționale din România la diversitatea și vitalitatea culturii europene” și organizat la București sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Dincolo, însă, de toate acestea, sunt pregnant prezente aici fantezia și fantazarea, visele și visarea în texte precum „Vis cu Solomon Marcus” (Cristian Calude), dialogul imaginar Marcus-Askenazy („Creierul, diamantul din coroana naturii”) sau, mai ales, poemul semnat de Marcus, amintindu-ne că matematica „nu e decât o-nchipuire”: „un zbor spre altceva”.
ALINA LEDEANU