În decursul celor peste 300 de ani de existenţă, ansamblul de la Cotroceni a cunoscut în evoluţia sa mai multe etape: mănăstire, reşedinţă domnească, palat princiar şi apoi regal, pentru ca după abdicarea forţată a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, să primească o cu totul altă destinaţie, cea de palat al pionierilor, ale căror prime detaşamente s-au constituit în primăvara anului 1949.
Primul comanditar al palatului Cotroceni a fost regele Carol I, care a avut inițiativa de a se ridica o nouă reședința pentru tânăra familie princiară Ferdinand și Maria, după căsătoria acestora la 10 ianuarie 1893. În acest context, guvernul a deschis un credit de 1.700.000 lei pentru dărâmarea vechiului palat domnesc și construirea, pe fundațiile lui, a unui palat în folosinţa moștenitorilor Coroanei, ca reședinţă oficială, lucrările fiind încredinţate arhitectului francez Paul Gottereau. Lucrările de construcţie s-au încheiat trei ani mai târziu, în 1896, an în care familia princiară s-a mutat în noul palat. […]
Stilul exterior și decoraţia interioară a palatului erau expresia gustului oficial, instituţionalizat de epoca lui Napoleon al III- lea, arhitectul Paul Gottereau alegând pentru fiecare spaţiu o rezolvare estetică ce îl individualiza, amplificând efectul de spectaculozitate și fast. […]