• Sorin Alexandrescu – l-am admirat în tinerețe și îl iubesc la bătrânețe. Textele sale îmi servesc de reper esențial.
• Maria Ines Aliverti – profesoară de studii teatrale la Pisa. Autoare a unor volume celebre consacrate raporturilor între actor și reprezentările sale plastice, editoare a textelor lui Jacques Copeau, o prietenă care asimilează cercetarea istorică unei pasiuni incandescente pentru care o invidiez și admir.
• Monica Andronescu – critic și fost animator al site-ului Yorick, actuala responsabilă a site-ului Amfiteatru. Ne leagă și ne recunoaștem printr-o comună pasiune pentru teatru !
• Victor Arditti – universitar și regizor grec cunoscut din studenția lui pariziană și confirmat ca partener de amiciție
• Alexandra Badea – regizor și autor ce lucrează între Franța și România. Ne cunoaștem de la debutul său, ne pierdem, ne regăsim.
• Adam Biro – editor de cărți de artă, scriitor episodic și prieten care mi-a deschis drumul spre trilogia mea Teatru – pictură pe care a editat-o. El m-a identificat prin atenția pentru „oblic” și tot ceea ce se disimulează și nu se afișează frontal. Diagnostic just !
• Radu Boruzescu – scenograf unic a cărui operă m-a fascinat de la debutul cu Cameristele lui Genet la Ploiești până la recenta Furtună de la Comedia Franceză!
• Anne Bourguignon – editor la Arléa, unde mi-a publicat ultimele cărți. Fără a avea nevoie de timp, s-a instituit spontan între noi o complicitate subtilă ce asociază arta și viața. Ea inspiră și ajută!
• Samy Briss – prieten recent dar definitiv, pictor din Iași stabilit in Franța și ale cărui tablouri le privesc zilnic în apartamentul meu. Un prieten comun, Jean-Marc Bouffartig, ne-a facut acest „cadou”: o întâlnire tardivă.
• Carmencita Brojboiu – scenografa care a colaborat îndeosebi cu Gábor Tompa, Andrei Șerban, Felix Alexa și de care mă leagă atât discuțiile, serile, emoțiile Livezii de la Maribor, în Slovenia, cât și fotografiile maritime ale fiicei sale, Ruxandra.
• Mircea Cantor – prieten mai tânăr și artist reputat. Am colaborat la Procesul Brâncuși (teatrul Odeon, director Dorina Lazar) și de atunci eu îi văd expozițiile, iar el îmi citește cărțile.
• Ion Caramitru – prieten din studenție de la Hamlet până la…Prospero-ul recent și recitalul Eminescu de la Paris când, alături de Cioran, reauzeam în anii 90 limba română în toată splendoarea ei.
• Călin Ciobotari – universitar și istoric literar. Avem centri de interes comun, în special Cehov. Practicăm exercițiul lecturilor reciproce.
• Nicolae Coande – poet și responsabil de publicațiile Teatrului Național din Craiova. Ne-am întâlnit recent, dar între noi s-a stabilit un dialog constant, fără pauze nici îndoieli.
• Ion Cocora – poet și eseist. Ne leagă colaborarea mea la Tribuna și prietenia comună pentru Aureliu Manea.
• Marina Constantinescu – critic subtil, directoare de festival, animatoare de televiziune, autoare de „proză scurtă”, o „păuniță” descoperită la Tesalonic.
• Cristina Corciovescu – critic și istoric de cinema. Amândoi exclusi de la scenă, dar reuniți la teatrologie /filmologie pe fond de comunitate teritorială în Cotrocenii tinereții noastre.
• Joseph Danan – universitar, eseist și autor discret, dar pertinent. Coleg de facultate și… surâs.
• Claire David – responsabil de domeniul Teatru la editura Actes Sud. Colaborăm la conducerea colecției Le temps du théâtre.
• Cécile Debray – directoarea muzeului Orangerie din Paris și expertă în arta modernă. Ea mi-a permis să scriu despre doi mari artiști pe care i-a reunit Francis Bacon și Bruce Nauman.
• Bernard Debroux – om de teatru și animator cultural! Epicurian și muzician!
• Florence Delay – academiciană franceză reputată ca scriitor și hispanistă de renume. Celebrul său roman Insuccesul sărbătorii a marcat începutul prieteniei noastre încă de la sosirea mea în Franța. Ea nu s-a dezmințit niciodată.
• Dominic Dembinski – regizor de teatru și film. Am împărtășit cele mai frumoase programe de teatru la televiziune. Nici la București, nici la Paris nu se mai fac!
• Jean-Michel Déprats – traducătorul recunoscut de Shakespeare en France. Colaborator la revista L’Art du théâtre pe care am condus-o! Prieten absent/prezent.
• Silvian Floarea – autor de teatru și profesor. Un respect reciproc ne leagă după cercetarea pe care a consacrat–o cărților mele și a publicat-o la editura Junimea : Portret într-o galerie de arta.
• Guy Freixe – fost actor al lui Ariane Mnouchkine, universitar și specialist în practica măștilor. Azi îmi e, la Paris, prietenul cel mai fidel!
• Irina Gogoberidze – cea mai importantă critică georgiană. Grație ei am descoperit Georgia și teatrul său.
• Ivan Helmer – regizor și prieten care m-a inițiat în secretele muzicii și, dintotdeauna, m-a depășit în scepticism.
• Dana Ionescu – editor și germinator de cărți dragi. Prietenia noastră e prezentă ca o apă freatică.
• Petrika Ionescu – regizor original de teatru și operă. Recent convertit la literatură și, mai demult, la experiența sacrului ! I-am citit romanul și i-am vizitat biserica.
• Marcel Iureș – modelul „actorului autobiografic”, „actor nesupus” cu care am împărtășit de trei decenii bucurii și proiecte teatrale.
• Victor Ivanovici – teoretician și traducător. Împreună am reînviat recent o amiciție uitată.
• Dio Kaghelari – fostă studentă devenită critic și profesor respectat în Grecia. Discretă și economă, prietenia noastră e garantată.
• Jerzy Klesyk – regizor polonez cu care împărțim aceeași convingere exigentă despre arta teatrului.
• Sylvie–Martin Lahmani – co–directoare a revistei Alternatives théâtrales, animatoare de evenimente și dezbateri fără nimic demagogic.
• Alina Ledeanu – rafinată cunoscătoare a culturii franceze care e la originea acestui proiect–bilanț al Secolului 21 ce răspunde în ecou întâlnirii pe care am avut–o când ea intra pe ușa Secolului 20 iar eu ieșeam… între noi, la București și la Paris, Dan Hăulică.
• Doina Lemny – specialistă a operei lui Brâncuși, autoare a unor studii de referință. O simpatie reciprocă ne asociază în numele unei relații înrudite cu arta.
• Horațiu Mălăele – artist polimorf care mi-a indicat prima oară portretul într-o oglindă. De atunci nu–l uit.
• Liviu Malița – teoretician și profesor la Universitatea Babeș–Bolyai, care se preocupă de explorarea, în istoric, a unor epoci care sunt, pentru mine, profund biografice. Două durate distincte.
• Sara Mamone – celebră profesoară italiană, recunoscută ca cea mai rafinată expertă în analiza lui Catherine de Medicis. Dialogăm între Florența și Paris.
• Mihaela Marin – fotografă de teatru exemplară. Am participat la albume ale sale consacrate lui Andrei Șerban, Dragoș Galgoțiu, iar ea mi s-a asociat la trilogia pe care am co-semnat-o, Parisul personal. Împreună logodim cuvinte și imagini.
• Mircea Martin – critic subtil cu care, din tinerețe, împărtășesc iubirea pentru „nuanță”.
• Patrice Martinet – director al teatrului Athénée și fost presedinte al festivalului Paris Quartier d’été. În teatru și în viață avem afinități comune.
• Alina Mazilu – poet și profesor. Ne unește o fidelitate imediat inițiată și, în timp, conformată.
• Adrian Mihalache – eseist erudit și redactor șef al revistei Lettre Internationale. Nu știu exact de ce, dar ne recunoaștem și, de fiecare dată, dialogăm cu mare plăcere.
• Catherine Millet – cea mai cunoscută teoreticiană a artei moderne la Paris. Redactor șef al revistei ArtPress unde, grație ei, colaborez fără nici un incident de patruzeci de ani.
• Dana Monah – specialistă reputată în studiile de interteatralitate, implicată în teatru și familie cu o devoțiune tot atât serioasă pe cât de ludică.
• Jean–Pierre Naugrette – universitar anglicist. Autor. Ne unește gustul pentru vizita în comun a marilor expoziții din lume! Parteneri egal necesari unul altuia pentru a le aprecia.
• Radu Penciulescu – regizor și prieten dispărut cu care, ani de zile, am împărtășit gânduri despre teatru, etică și artă laică.
• Gavriil Pinte – regizor de teatru. Împreună am realizat o „trilogie” Shakespeare plasată sub semnul Nopții care a fondat atât de solida încredere între noi doi.
• Ioan-Aurel Pop – istoric ale cărui poziții le admir. O recentă relație de complicitate intelectuală ne leagă. Președinte al Academiei Române.
• Magdalena Popa Buluc – critic activ, sensibil la actualitatea internațională și maestră în dialogurile cu artiști din cele mai variate orizonturi. Ne leagă o indefectibilă prietenie, dincolo de teatru.
• Serge Saada – universitar preocupat de analiza spectatorului, prieten secret și… ironic.
• Danièle Sallenave – profesor și scriitoare academician. Autoare a unor cărți memorabile Le printemps froid sau La Vie fantôme. Ne leagă o prietenie veche plasată sub semnul unui mare om de teatru, Antoine Vitez.
• Augusta von Schucani – plasticiană și prieten încrezator în viață.
• Margareta Sörenson – critic suedez, președinte al Asociației Internaționale de Critici de teatru. Autoare a unei cunoscute exegeze a celebrului coregraf Matts Ek dar, cu ea, împărtășesc iubirea de marionete si de… teatre vechi !
• Aglika Stefanova – critic și eseist de origine bulgară stabilit la Cluj. Ne-am întâlnit în Portugalia de mult, dar, de atunci, nu ne-am pierdut.
• Călin Stegerean – pictor, fost director al Muzeului de Artă din Cluj și apoi din București. Am fost împreună inițiatori implicați a multor proiecte culturale.
• Helmut Stürmer – scenograf de o generație comună care a colaborat în România la mari spectacole ale lui Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Silviu Purcărete, Alexandru Dabija, și cu care am împărtășit o bună parte din viața mea de spectator.
• Gábor Tompa – regizor respectat, poet admirat și rar cunoscător al scenei europene. Doar cu el pot vorbi și despre… alții.
• Alexa Visarion – regizor de teatru si film. Gânditor și scriitor. Prieten de o viata.
• András Visky – scriitor, om de teatru și editor pe care îl ascult cu admirație : exeget indiscutabil al gândirii sacre.
George Banu (Biță)