La doi ani după despărțirea fizică de GETA BRĂTESCU (4 mai 1926-19 septembrie 2018), revista Secolul 21, de care marea artistă și-a legat numele, îi păstrază vie prezența.
Prima secțiune, amplă, a numărului o restituie posterității pe Geta Brătescu prin mărturii antume: interviul luat de Alina Ledeanu – printre ultimele acordate de artistă –, considerațiile exegetice ale Magdei Cârneci și ale Aurorei Király despre creația Getei Brătescu în general și, punctual, pornind de la a II-a ediție, revăzută și adăugită, din Atelier continuu – cea de-a șasea apariție editorială din seria de autor publicată în 2017, în colecția de carte-eveniment FCS21.
Last but not least, microalbumul cu fotografiile Getei Brătescu în atelierul ei sunt o bucurie oferită ochiului și o mărturie inconturnabilă pentru laboratorul său de creație. Au fost realizate în anii 70-80 ai secolului trecut de artistul fotograf și cineastul Eugeniu Lupu, la rândul său legat ani buni de istoria revistei Secolul 20/Secolul 21; este perioada în care au fost desăvârșite numeroasele variante la tema Medeea, prezentate într-un text memorabil de Ștefan Aug. Doinaș.
A doua secțiune a numărului oferă cititorului, în transcriere, conferințele istoricului de artă Răzvan Theodorescu și ale arhitecților Nicolae Lascu, Horia Moldovan și Sorin Vasilescu despre „Monarhie, urbanism și arhitectură”, tema dezbaterii care a încheiat, în toamna anului 2018, seria evenimentelor organizate în proiectul Fundației Culturale Secolul 21: „Istorie regală în România. Valori europene în artă și arhitectură”. Cuvântul introductiv și rolul de moderator i-au revenit, la acea masă-rotundă finală, arhitectei Ana-Maria Zahariade, laureată a Premiului Herder.
Seria celor cinci manifestări desfășurate atunci, de-a lungul unui an, la Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național Peleș și în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a fost dedicată memoriei unei strălucite cercetătoare în Istoria artei și arhitecturii, răpită prematur dintre noi: Ruxanda Beldiman.
În acest volum, ATELIERUL devine locul geometric în care arta și arhitectura se întâlnesc; el e concept și totodată spațiu fizic destinat creației.