[…] Activitatea de portretistă a Magdalenei Rădulescu, prodigioasă, împlinește preocuparea ei pentru om, adăugând imaginilor de colectivități umane chipuri bine individualizate fizionomic și caracterologic. Face acum numeroase portrete ale unor scriitori, actori, oameni de cultură, printre care Lucian Blaga, sociologul Octavian Neamţu, Petru Comarnescu, Ion Vinea, Henriette Yvonne Stahl, Victor Eftimiu, Coca Farago, viitoarea scenografă Hortensia Georgescu, Margareta Sterian, Clody Bertola, Marioara Voiculescu, Tanți Cocea, Cella Serghi, Ion Finteșteanu, Nicolae și Lilly Carandino, Miron Radu Paraschivescu, Zaharia Stancu, Ion Sava, pentru ale cărui spectacole face scenografia, Dyspre Paleolog, autor al prezentării grafice a frumoaselor albume de artă editate de Ionel Jianu. A pictat, desigur, și portrete ale unor personaje care nu aveau neapărat notorietate, dar reprezentau o burghezie cu posibilități materiale, dornică de recunoaștere socială. Tocmai de aceea Comarnescu a văzut în ea portretista unei epoci din cultura românească. Poate că numai Milița Petrașcu, ca sculptoriță de astă dată, îi poate sta alături ca portretistă de vocație. […]
Cărțile își au soarta lor, spuneau anticii. Dar e tot atât de adevărat și în ceea ce privește tablourile. Într-o casă de licitație bucureșteană a apărut recent un tablou de Magdalena Rădulescu, datat 1960 – un dublu portret feminin reprezentând foarte probabil o mamă și o tânără fiică. Nu știm dacă tabloul a fost pictat în România sau undeva prin străinătate. Știm doar că în 1957 și în 1967 Magdalena a revenit în România pentru expoziții personale. Poate să fi revenit și cu alte ocazii. Identitatea personajelor nu e menționată în titlul tabloului. Un fericit hazard a făcut ca privirea doamnei Alina Ledeanu să întâlnească tabloul și să salveze din anonimat cele două figuri feminine în care le-a recunoscut pe cunoscuta arhitectă Mariana Celac și pe mama ei, la rândul său scriitoare și traducătoare.
Există totuși în această identificare un element discordant, tulburător, care nu corespunde fizionomiei Marianei. În portret, bruna Mariana este blondă.
Dacă îmi este permis să divaghez în limitele plauzibilului, și cred că Mariana Celac mi-ar fi dat voie, aș încerca, cu toată absența evidențelor documentare, să-mi imaginez de ce bruna Mariana „se deghizează” în dublul portret despre care e vorba. […]