Sunt foarte bucuros că luările noastre de cuvânt sunt atât de convergente și dezvăluie rolul extraordinar al regilor României în conturarea unei idei naționale românești moderne[1]. Cercetarea onestă și necondiționată ideologic în anii de după căderea comunismului ne-a arătat rolul regilor în viața socială și culturală. Contribuția Ruxandei Beldiman la această reechilibrare istoriografică merită onorată și prin această sesiune.
Ca toate națiunile moderne, cea română s-a născut din opoziția față de o epocă și o societate pe care o numim medievală sau cu o terminologie mai neutră premodernă. Cu toate acestea elementele de continuitate națională din evul mediu până azi sunt de ordinul evidențelor. Totuși, chiar și atunci când percepem în mod natural această continuitate între România premodernă și România regilor, suntem puși în fața evidenței că prezervarea sau chiar reconstituirea acestei continuități se datorează intervenției regale. Acesta este subiectul cuvântării mele. […]
[1]. La dezbaterea „Monarhie, urbanism, arhitectură”, eveniment moderat de arhitecta Ana-Maria Zahariade, au participat, alături de istoricul Petre Guran, Acad. Răzvan Theodorescu, precum și arhitecții Nicolae Lascu, Horia Moldovan și Sorin Vasilescu. (n.red.)