[…] În 2001, când Poetul a dorit ca şcoala din localitate să-i poarte numele, a istituit o bursă acordată în fiecare an elevului cu cele mai bune rezultate la învăţătură, bursă menţinută până în prezent prin implicarea doamnei Alina Ledeanu şi a FCS21; elevii sunt astfel motivați să se întreacă la învăţătură pentru a obţine „Premiul Doinaş”.
Din 2001 sărbătorim Ziua Şcolii în aprilie, în preajma datei naşterii Poetului, ocazie cu care elevii claselor de gimnaziu susţin un mic program artistic – recitare de poezie şi cântece pe versuri de Doinaş ( Ovidiu la Tomis, Lampa lui Diogene). Realizat de domnul Ioan Ciama, el însuși poet și, la acea vreme, profesor de limba română, acest montaj de versuri devenite cântece a fost interpretat an de an de elevii școlii noastre prin grija domnului director de atunci, domnul profesor Mirco Garjitzky.
Însă, această apropiere a profesorilor și elevilor de opera Poetului a fost extinsă, amplificată prin iniţierea concursului „Cunoaşteţi opera lui Ştefan Aug. Doinaş?”, inițiat și coordonat de doamna Alina Ledeanu, realizat în parteneriat cu Primăria Sântana. Este un excelent mod de a-i apropia pe dascăli și pe copii de opera doinaşiană, de a-l face cunoscut tinerei generații şi de a promova astfel opera şi personalitatea Poetului. Memoria lui Doinaş ocupă un loc de cinste în sufletul acelora care o menţin vie.
La Arad se desfăşoară Festivalul „SAD – Zile şi nopţi de literatură Doinaş”, coordonat de doamna Lia Faur în colaborare cu instituţii locale.
Pe 8 mai 2022 au fost dezvelite bustul Poetului în Caporal Alexa şi o placă cu efigia acestuia la Biblioteca din Sântana, prin implicarea Primăriei Sântana şi a Consiliului Judeţean Arad.
Când, în 2001, lui Ștefan Aug. Doinaș i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, „pentru întreaga sa operă poetică, de traducător, eseist, dramaturg şi prozator, pentru valoroasa contribuţie adusă la dezvoltarea literaturii şi culturii româneşti”, regretatul profesor universitar Deliu Petroiu lansa acest îndemn: „Tinerilor aspiranţi la literatură şi glorie le recomand modelul Doinaş”.
În 2003, răsunau în Aula Academiei Române aceste cuvinte ale Profesorului Virgil Nemoianu, în deschiderea Colocviului Internaţional „Opera lui Doinaş în circuitul valorilor europene” organizat de Fundația Cuslturală Secolul 21: „Adevărul, Binele, Frumosul şi-au regăsit la Doinaş, mai mult decât la alţi confraţi, împletirea firească şi benefică. Iată deci calea pe care Ştefan Aug. Doinaş începe să păşească în istorie”. Și, tot pe atunci, același Virgil Nemoianu, binecunoscutul teoretician literar și filosof al culturii, declara în interviul pe care i-l lua Daniel Cristea-Enache: „Doinaş e atât de important în lupta sa cu limba română, în forţa sa de zămislire şi de frământare a materialului acesteia, încât va fi aproape imposibil de ocolit în viitor”.
Nu în ultimul rând, și legat de cele de mai sus, țin să amintesc ce scria George Călinescu despre Mihai Eminescu: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea se va vesteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă tate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.
Doinaş e un reper. Opera sa – o avuție culturală naţională. Depinde de noi ce alegem.