Mihaela Anghelescu IRIMIA – MINUNATUL MOZAIC

 

Ecoul egalitaristului distih “When Adam delved and Eve span,/ Who was then the gentleman?” («Atunci cånd Adam sapa si Eva torcea/ Care din ei era deci domn?») impregneaza difuz mentalul colectiv al Coastei de Est påna la asumarea retorica a Americii in nume personal de catre bardul modern: Whitman cånta gloria mecanicului de locomotiva si a spalatoresei in versuri amplu debordante, sfidånd rigorile desuete ale Lumii Vechi. Talazuiti de soarta de cealalta parte a Atlanticului, puritanii alungati din tiranica old country isi preiau cu convingere misiunea de pilgrims, raportåndu-se la ea cu severitatea impusa de inaltimea metafizica a intreprinderii. Simplu, cu Biblia sub brat, ei descind aici pentru a intemeia un New Jerusalem, centrul omologat religios al acestei promitatoare New World si este de la sine inteles ca se vor angaja in a cladi, inainte de toate, un new Adam (si o new Eve ñ necesara corectie feminista, in zilele noastre), ca parte a proiectului de reformare radicala a spetei. Retrospectiv, ethosul extrem protestant al comunitatilor constituite in New England arunca lumina asupra sloganului lui Wat Tyler din timpul razmeritei taranesti din 1381, cånd rasuna pentru prima data in constiinta anglo-saxona programatica intrebare retorica de mai sus. Prospectiv, el da coerenta visului shelleyan de abolire a diferentelor dintre oameni, legiferat de catre Thomas Paine in The Rights of Man (1791) (aprox. «Drepturile Omului») si tonului vindicativ al lui Southey in Wat Tyler (1794). Fusese insa inscris ca principiu fundamental in actul politic de infiintare a Lumii Noi ñ Declaratia de Independenta din 4 iulie 1776.

|ngemanarea istoriei faptice cu cea mitica strabate aventura americana a libertatii umane ñ topos al umanitatii moderne. New Amsterdam, New York sau New Jersey ñ repere pe harta istorico-geografica si administrativa a unei colonii hotaråte sa se rupa de tutela perfidului Albion ñ coexista cu the new country, the New World si the Promised Land al omului de rånd nascut egal cu oricine altul sub ochii Domnului si menit unui destin generos: aflarea fericirii individuale. O mitologie a insului comun se profileaza, påna la consfintirea formala a Constitutiei, in asezarile din Noua Anglie ñ teritoriu recognoscibil pe o harta a identitatii culturale, nu una politica ñ, celalalt pol al protestantismului eficient. Identitarul American dream nu s-ar putea decela in afara acestui perimetru exemplar.

Demotice, antibritanice si antimonarhice, revoltele care se vor incununa cu titlul de Revolutie Americana sunt treptat alimentate de o stare de spirit comuna printre oamenii comuni ai coloniilor. |n 1620 ia nastere Plymouth, colonia imitånd un port din Vechea Anglie. Opt ani mai tårziu, o urmeaza, la Salem, Massachusetts Bay Colony, iar in 1634 Maryland, in cinstea Henriettei Maria, sotia lui Charles I, regele dånd propriul nume provinciei sudiste Carolina, in 1629. |n paralel, apar asezamintele cu contur academic. |n 1636 se fondeaza primul colegiu, caruia John Harvard ii lasa, alaturi de numele celebrei universitati, un impresionant fond de carte, temåndu-se a nu trimite in biserica o preotime analfabeta. Cultul cuvåntului scris ñ atåt de protestant ñ explica in buna parte proliferarea acestor lacase: in 1693 se infiinteaza Universitatea William and Mary, trasånd, dincolo de ocean, harta paideica a Lumii Noi cu initialele WN ale dinastiei de Orania inca prezente ca insemn regal in Anglia. Vin apoi Yale (1701), Pennsylvania (1740), prima universitate laica, de a carei faima se leaga numele deistului Benjamin Franklin, New Jersey (1748) si James College (1754), devenit Columbia, de la numele marelui descoperitor uzurpat onomastic de Amerigo Vespucci.

O gravura din vremea lui James I, sub care se ridica, la 1605, Jamestown Colony in Virginia, inchinata de Sir Walter Ralegh Elisabetei I ñ regina fecioara si barbat! ñ, ni-l infatiseaza pe deja legendarul Amerigo tinånd cu solemnitate un manuscris in måna, alaturi de o America alegorica cu trup de indiana bastinasa, goala pusca. Rasfrånta voluptuos intr-un hamac, pagåna Žnerusinataª primeste admonestarile privirilor ordonatoare ale Žnasuluiª care, o data consfintita ceremonia numirii, se instapåneste peste noua realitate. Caci a numi inseamna a poseda. Rescrierea europeana, cu precadere anglo-saxona, a paradisiacei lumi transatlantice, precum aducerea scrierii insesi cu caracterele latine atåt de straine mentalului neconstråns de timpul istoric al precolumbienilor este, in fond, marele experiment care a ramas pentru speta AMERICA.

Un mod de a (in)scrie lumea era, dupa descinderea primilor puritani, torsul si prelucrarea lånii de catre fecioarele menite unei vieti virgine. Spinster, de la verbul to spin Ža invårti (fusul), a toarceª, era fata mare tintuita långa foc, in ipostaza de perpetua Eva ñ o Eva de dinaintea Caderii, desigur ñ, ca in gospodaria familiei Putnam din Salem, in care vedeniile mamei Ann conduc la isteria colectiva a procesului celor nouasprezece tinere, din 1692. La doua secole dupa falsul istoric numit Ždescoperirea Americiiª ñ pe acolo trecusera, se pare, vikingii, dar nu lasasera urme scrise! ñ furia intolerantei proclama Žraul dracescª si presupuse forme de lycanthropie in comunitatea linistita profund dedicata lecturii biblice obligatorii, interdictiei impuse fetelor de a se uita in oglinda si disciplinarii trupului prin austeritate alimentara. Torcånd cuminti la gura sobei, fetele cumetrei Ann se prind in mrejele povestilor nebunesti ale sclavei Tituba, Žvrajitoareaª din Caraibe tinuta ca sclava in numele lui Cristos! Fire de tort, fire de poveste. Dupa un deceniu si jumatate, timp in care, terapeutic, se perpetueaza teroarea pedepsirii vrajitoarelor, in Massachusetts se declara post general, in urma recunoasterii faptului ca totul a fost o impresieÖ Lumea Noua va fi din nou scrisa cu literele alfabetului rational. Din est catre vest si din nord catre sud fenomenul este anglizarea treptata, sub egida prosperitatii comunitare, in scopul fericirii personale.

Prototipul Penelopei nu lipseste din scurta istorie a Lumii Noi. Transplantat din Lumea Veche, el poate cunoaste intrupari precum serafica Emily Dickinson, care se imagineaza pornind intr-o calatorie arhetipala cu iubitul Death (personificare masculina, in engleza, ca orice lucru neplacut, si nesperat deliciu feminist!), pragmatica Scarlett OíHara sau melancolica Sylvia Plath, a carei casa din preajma Colegiului Wolesley cheek este un reper cultural in Massachusetts. |n planul faptului imediat, Penelopele americane tes de acum mitica quilt, plapuma nelipsita din filmele western, in care femeile se apleaca grabite asupra pånzei cu modele multicolore, privind prin fereastra fermei de tara sau a casutei modeste de pe ulita principala la rafuiala cu miza etica a unui sheriff alb cu indienii rai! Mostenitoare in vremurile Žpionerestiª ale goanei dupa aur a indeletnicirii la razboiul de tesut, quilt patching este o metafora a culturii Anglo, care a ordonat in tiparele proprii Žpeticeleª alogene, fie acestea indigene ñ indiene, hispanice, eschimose ñ, aduse din Europa ñ olandeze, scandinave, germane, est-europene ñ, ori de aiurea ñ japoneze, chinezesti, filipineze.

|n mozaicul american ñ o minune in sine ñ, mobilitatea este, in mod firesc, o formula rutiniera de iesire din impas. Pentru americanul mediu nu constituie o trauma schimbarea serviciului sau/si a domiciliului dintr-un oras intr-altul, ori dintr-un stat in altul. Luxurianta geografica, diferentele de fus orar ñ coordonate firesti ale vietii nationale ñ si enorma varietate de forme culturale sunt potolite de o disciplinatoare masura comuna a bunului-simt. Gåndita de o natura spectaculoasa la scara ametitoare, America este un loc al civilizatiei la indemåna ternilor Mr and Mrs Average. Mai mult ca oriunde in lume, aici nu se rusineaza nimeni sa proclame drept izbånda comunitara inventia sobei sau a ochelarilor bifocali. Mult laudatul individualisme descris de Alexis de Tocqueville si tradus ulterior in engleza (sic) il impresioneaza, in secolul trecut, si pe Turgheniev, care ii opune, paradigmatic, despotismul. Teza celebrei self-reliance (increderi in sine) emersoniene prin care se legitimeaza infailibilul success da vigoare unei observatii capitale a lui Abraham Lincoln, anume ca nu conteaza cine a fost strabunicul, ci ce va deveni stranepotul familiei medii.

Dar, daca mobilitatea este semnul natural al tineretii, iar America este fiica noastra, a tuturor, intrarea in fagasul locului necesita un protocol de neignorat. |ti trebuie un rastimp pentru a deveni din out-of-stater (persoana din afara statului) un obisnuit al locului, un native, iar asimilarea nu difera prea mult de intelepciunea cu care micile petice pestrite se lasa aglutinate marii pånze care le recupereaza, dåndu-le prestanta intregului util. Banala cuvertura dubla umpluta cu låna ofera cadrul metonimicei sistematizari anglo-saxone a identitatii americane, de la Razboiul de Independenta påna acum circa un patrar de secol, de la formula identitatii nationale tip melting pot la anii multiculturalismului inca atåt de vocal. S-a vorbit despre acea seamlessness tipic americana, adica Žlipsa de cusaturiª a modelului national. {i totusiÖ

Constiinta complicatei tesaturi care este America nu se citeste doar in termenii specificitatii rasiale, fapt notoriu, in ciuda unui Gates Jr., profesorul de Studii Afro-America de la Harvard, care sustinea ca rasa este un simplu construct cultural. Omul de rånd percepe la evidenta bunului-simt diferentele somatice raspunzatoare de alineamente rasiale distincte, dar nu se simte frustrat, nici promovat public de acestea, indiferent ca crede sau nu in affirmative action. |n America, extraordinarul este primit cu incomparabil mai putina stupoare decåt in batråna Europa. El s-a absorbit in faptul curent si nu (mai) socheaza. Aceasta brave new world a incetat sa mai mire Mirandele locale. O multiculturala quilt nationala a ordonat mozaicul lumii la scara vietii cotidiene, pentru uzul comun. |ntr-un general store (magazin universal) rural ñ concept ce se cere revizuit, cel putin in ochii est-europeanului de rånd ñ poti cumpara, pe långa alimentele cele mai variate, imbracamintea si computerele necesare existentei comune, asa-numitele notions! Ei bine, straniul plural nu indica altceva decåt articolele de mercerie curente: ata, ac, panglici si alte asemenea instrumente menite sintactizarii vietii.

|n Carolina de Nord, ca si in vecina ei de la sud, copiilor mici li se leaga si acum la incheietura måinii o sforicica innodata in sapte locuri, fiecare nod avånd menirea de a tine boala si necazul departe. |n comunitatea irlandeza din Noua Anglie copilul care pleaca grabit la scoala incalta si acum ambii pantofi si isi leaga sireturile abia dupa ce s-a asigurat ca, precum eroul legendar, va fi in stare sa-si apere talpile de asprimea drumului, in caz ca il urmareste vreun bau-bau. Cum s-au stråns, unul långa altul, aceste petice de identitate culturala? |ntr-o scurta nuvela de Dorothy Canfield Fisher (1879ñ1958), intitulata The Bedquilt, batråna matusa Mehetabel ñ nume cu rezonanta biblica, nume aborigen? ñ coerentizeaza european, anglo-saxon si protestant realitatea adversa in care traieste in casa din Noua Anglie de altadata a unui frate prea putin afectuos. Umilita de conditia ei de fata batråna, Mehetabel savårseste anualul ritual de preparare a dulceturilor si zilnic spala rufele familiei, freaca dusumelele, deretica prin curte. Face, adica, tot felul de operatiuni desemnate in mod traditional unei spinster docile. |ntr-o buna zi, matusa coase un petec viu colorat pe o bucata de pånza, hotaråta sa faca o minunata quilt. Sårgul si inventivitatea ii asigura respectul crescånd al celor din jur. Dupa cinci ani, opera vietii ei e gata, iar fratele cåndva indiferent o duce la tårgul local, unde minunea parca lipsita de cusaturi (detaliul este important), care incånta ochii vizitatorilor, covårseste juriul, care ii acorda batrånei uitate de lume premiul I. Toti admira firescul intrepatrunderii dintre peticele de culoare si fundalul alb ñ un patchwork fara cusur, ca pe vremea primilor pionieri.

O pånza alba precum lumina din care se descompun, ordonat, culorile sustine minunatul mozaic american angajat cu dichis, ca intr-un roman jamesian. Pe Coasta de Est, catedra de engleza de la Harvard viaza chiar in incaperi ridicate de familia celebrului romancier anglo-american. |n oraselul care gazduieste senzationala universitate, numit Cambridge, ca la sursa, duminica berii sarbatorita de comunitatea germana se faceÖ fara bere, pentru ca, discret dar prompt, interdictia puritana a consumului de alcool in ziua Domnului, este si acum firul de tort care ordoneaza tesatura identitara. La Newport, in Rhode Island, unde inflorea cåndva comertul cu melasa, rom si sclavi, se pot vizita si astazi somptuoasele chateaux comandate de comodorul Vanderbilt, vila Žregalaª a unui bogatas din Savannah si cazinoul imitånd un aristocratic club londonez. |n New Hampshire, una dintre atractii este prima cale ferata din Statele Unite, isprava care, aidoma suveicii de la razboiul de tesut, stabilea legaturi trainice, unind cele patru colturi ale tarii. }ara ca tesatura. Pe Commonwealth Avenue din Boston ñ mare concentratie urbana purtånd numele englezului Sf. Botolph, protectorul drumetilor ñ ai senzatia ca esti in miezul unei somptuoase strazi londoneze din timpul reginei Victoria. Nu te-ar mira sa-l vezi pe Dickens sau Trollope coborånd treptele unei terrace house (locuinte insiruite). Doar magnoliile incredibile te trimit in alt spatiu geografic. Altminteri, tesatura culturala este cea a Lumii Vechi.

|n sud, Georgia neagra, dar botezata dupa George al II-lea, inca te imbie cu otiosul stil numit graciousness, cu care cåndva stapånii albi supravegheau munca invizibila pentru ei a sclavilor. Exista si acum o muta granita de separare a cartierului Anglo de traditionalele cabins ale populatiei de culoare. Stålpii corintici care strajuiesc fatadele atåtor fraternities (fraternitati) si sororitres «sonoritati» academice tradeaza nedezmintit textul neoclasic al unei texturi de import. Pe plantatiile din Georgia si Louisiana poti vizita conacele in care s-au filmat scene ale celebrului Gone with the Wind, iar batråna mostenitoare care face oficiile de ghid iti va arata argintaria si portelanurile ascunse in timpul razboiului civil de o stra-strabunica innebunita de descinderea pe neasteptate a nordistilor pusi pe destramarea molatecei pånze a vietii tihnite. Muschiul spaniol care atårna de stejarii ciudat de intortocheati iti va sublinia ideea de coerenta identitara.

|n Acadia inca suficient de francofona, cåndva obiect de tranzactie intre Franta si Spania, amestecul franco-hispano-anglo-german cu insertii celtice romano-catolice, cuvåntul-suveica este cajun. Coruptie lingvistica de la Acadian, el descrie cel mai bine materialul din care s-a tesut harta complicata a locului. La New Orleans, de pilda, fatade coloniale cu arabescuri maure te transpun pentru o clipa in Cordoba sau Toledo. Ruginiul zidurilor aduce a rosu de Pompei, culoare predilecta a arhitecturii engleze augustane. |n le Vieux CarrÈ, pentru anglofoni the French Quarter, boema locuieste pe strada, ca la Paris, iar la CafÈ du monde, unde stai la coada ca sa chitesti un loc la o masa si sa bei un traditional cafÈ-au-lait, ai senzatia ca axis mundi este chiar fusul invizibil de pe care se deapana firul unei naratiuni estetiza(n)te. La New Orleans concerta Louis Armstrong, regele jazzului. Din laboratoarele cofetariilor frantuzesti se revarsa peste cadrul ferestrei negrese enorme care pregatesc zilnic delicioasele praline ñ gestul lor traditional de racordare la lume. Linia tramvaiului vechi de un secol va fi din nou blocata in momentul in care va incepe anualul Mardi Gras. Ca in orice gramatica, textul se comporta reiterativ, ferind cititorul de surpriza.

|n New Mexico, bårnele numite hispanic vigas strapung sistematic zidurile de sustinere de un cafeniu-caramiziu, care este si culoarea desertului. Alternat de un turcoaz neverosimil si de un rosu de coral orbitor, el este perfecta replica a spatiul natural. Ut natura cultura ñ textul lumii reduplicat in cel al culturii. La Santa Fe sau Las Vegas orasul vechi, hispanofon, se ordoneaza intr-un raport ritmic cu orasul nou, anglofon. |n piata centrala indieni din partea locului te imbie cu artizanat tipic: colane de turcoaze si coral, inele si bratari de argint, haine de piele intoarsa cu franjuri lungi, stilizare a ploii mult råvnite in tara uscaciunii, incåntatoare coroane de pene cu similare potente magice. Dar cel mai pertinent mod de rescriere a lumii ti se va arata in chipul catedrei catolice locale. O modesta casa din chirpici, cu forme indulcite de pasta de lut care rotunjeste colturile, sustine o cruce semeata, care se ridica spre cerul ireal de albastru. Subordonat textului european, textul bastinas a suferit o radicala asezare semiotica. Nescrise, limbile amerindiene s-au transmis strict oral. Astfel dibuim tålcul statuetei multiplicate in serie care ne infatiseaza o bunica asaltata de zeci de nepotei si nepotele ce se catara pe umerii minunatei povestitoare. Un trist episod ne va dovedi catastrofalele urmari ale radierii textului precolumbian. Cu vreo trei secole in urma un preot spaniol acoperise cu ciment plaza dintr-un pueblo, suprimånd astfel legatura dintre Tatal Soare si Mama Pamånt. |n aceeasi zi, el fugea in Lumea Veche, alungat de indienii rasculati.

Grånar al tuturor statelor, Midwest-ul a adoptat de mult aurul bastinasilor ñ porumbul fara de care nu ne-am putea imagina astazi agricultura europeana. Cine mai stie ca elixirul omului contemporan, Coca Cola, se fabrica din arborele de cola, specie africana naturalizata in Indiile de Vest? Palimpsestic, un text s-a suprapus altuia, facåndu-si loc printre interstitiile acestuia. Miturile indienilor din West se ghicesc in legendele despre Ursa Mare in Wyoming, Idaho si Utah. Alaska si Hawaii, alteritatea totala, sunt perfect asimilate textului civilizator al comunicatiilor ultrarapide si confortului urban. Polar unul, tropical celalalt, ultimele state aglutinate modelului de obårsie anglo-saxona, care este text(ura), aici complinesc, etimologic, frumusetea mozaicului: polos, in greaca, de unde si Žpolª, provine de la pelein Ža se miscaª; tropos Žcurba, intorsatura, trop(ice)ª deriva din trepein Ža (se) curbaª. La celalalt pol fata de Coasta de Est, America isi rotunjeste identitatea culturala ñ un urias patchwork subintins de tesatura Anglo. Asa eram obisnuiti a crede påna mai deunazi. De cåtiva ani buni, par a ne interesa mai mult Žcusaturileª care leaga diversitatea. Este vremea multiculturalismului.

Share This Post