TalkWithLead – the Internet’s #1 Widget for Website Owners

Done-For-You
Automated Widget Code

Best Lead Generation & Sales Tools for Small Business

TRUE AUTOMATION!

AUTOMATICALLY

 

ALINA LEDEANU, president of the 21th Century Cultural Foundation (Fundatia Culturala Secolul 21) and director of the 21th Century Review

(Revista Secolul 21) signed the FAIR CULTURE CHARTER.

 

Fair Culture Charter

The website www.fair-culture.org/supporters

presents the Fair Culture Charter.

The document Fair Culture Charter supports the creation and strengthening of a movement for Fair Culture that wants to achieve decent working conditions for all artists, creatives, and other cultural workers.
Why this Charter?

Many artists, creatives, and cultural workers worldwide live and work under precarious conditions, in particular in Low and Middle Income Countries. 95 % of all exports of cultural goods and services originate in High Income Countries. The Covid-19 pandemic worsened inequalities even further. Digital platform economies and Artificial Intelligence change all value chains, very often not for the better for artists, creatives, and cultural workers.

While UNESCO has created binding international law (with its 2005 Convention on Cultural Diversity), more momentum, more commitment, more partners, more networks are needed.

This is what this Charter, inspired by the Fairtrade Charter, wants to achieve. And thus, decent working conditions for all artists, creatives and other cultural workers worldwide. 

 

 

 

.
.
.A
a

„Mariana a fost tot timpul cu un pas înainte”

 

În 2024, când cuvântul „digitalizare” e la ordinea zilei, se împlinesc 50 de ani de când MARIANA CELAC câștiga concursul național de arhitectură și urbanism pentru sistematizarea zonei centrale Râmnicu Vâlcea. Nu oricum: proiectarea ei fusese asistată de calculator.

 
În 1974, Mariana Celac era deja coordonatorul programului de studii urbane, Secția de Studiul Sistemelor la Centrul Internațional de Metodologia Studiilor Prospective din Universitatea București; era membru al Consiliului Științific al „World Future Studies Federation” (WFSF), preda un curs de „Metodologia cercetării fenomenelor urbane și prospectivă arhitecturală” la IAIM, București.
 
Ca să marchez acest semicentenar (1974-2024), spicuiesc din bogatul ei curriculum vitae cele mai îndrăznețe fapte, pentru că nu anii vieții sunt cei mai importanți, mai ales când vorbim despre Mariana Celac, ci faptele care au dat sens acestor ani.
 
Cu privirea și fapta îndreptate mereu spre viitor, Mariana Celac a fost, cum expresiv a definit-o arhitecta 
Ana-Maria Zahariade, „tot timpul cu un pas înainte”. Deși de la plecarea fizică dintre noi  a Marianei au trecut aproape 6 ani, suma faptelor sale sporește prin semnificație, rezonanță, impact, depășind-o astfel, treptat, pe aceea a anilor vieții sale.
 
Fundația Culturală Secolul 21 și revista Secolul 21, onorate deopotrivă prin implicarea neobosită a arhitectei, urbanistei și disidentei antitotalitare Mariana Celac, în ultimele decade ale vieții sale, o evocă la acest semicentenar sui generis, după ce noi, foști colegi și prietenii ei, ne-am străduit să-i evocăm personalitatea excepțională în 2  numere ale revistei noastre și în recenta dezbatere de la Târgul de carte Gaudeamus 2023.
 
Pe 7 august 2024, MARIANA CELAC ar fi împlinit 88 de ani.
 
Alina Ledeanu
Președinte Fundația Culturală Secolul 21
Director al revistei SECOLUL 21

În cadrul proiectului 

“Pentru protejarea și promovarea patrimoniului cultural național și european: poezia lui Ștefan Aug. Doinaș -  din Cercul Literar de la Sibiu în marea poezie a lumii. Trei comemorări la bilanț”, 

proiect cultural finanțat de Ministerului Culturii  și desfășurat sub patronajul Comisiei Naționale a României penrru UNESCO 

și având ca parteneri Radio Difuziunea Română (Radio România Cultural), Primăria Sântana, și REEA SA, 

Fundația Culturală Secolul 21 organizează la Santana, in zilele de 16 și 17 mai a.c., a VIII-a ediție a Concursului „Cunoașteți opera lui Ștefan Aug. Doinaș”. 

Concursul e organizat pe 2 categorii de vârstă (gimnaziu, respectiv liceu) . Se acordă 3 categorii de premii – 1. Pentru cea mai frumoasă recitare din opera poetului 2. Pentru cea mai bună compunere/cel mai bun eseu 3. Pentru cel mai interesant document de arhivă cules in localitățile de care e legată biografia poetului. Se acordă premii I,II,III și mențiuni, pentru fiecare dintre cele 3 categorii tematice. 

In data de 16 mai va avea loc proba de recitare pentru ambele cicluri, iar jurizarea si premierea  – pe 17 mai, in Sala noii Case de Cultură din Sântana. Cele mai bune eseuri vor fi postate pe site-ul FCS 21 și al revistei Secolul 21. 

Tema acestei ediții este legată de comemorarea , în 2023 , a 80 de ani de la crearea Cercului Literar de la Sibiu, al cărui membru important a fost Doinaș:  

 “Creația lui Doinaș – din Cercul Literar în marea poezie a lumii”.  

15 APRIL 2024 – WORLD ART DAY

World Art Day is celebrated every year on April 15. It serves as a global celebration to promote the development, diffusion, and enjoyment of art.

 

World Art Day was proclaimed at the 40th session of UNESCO’s General Conference in 2019. It aims to nurture creativity, innovation, and cultural diversity across the globe by emphasizing the importance of art in sharing knowledge and encouraging curiosity and dialogue.

 

The first World Art Day took place in 2012 and was supported by all the International Association of Art (I.A.A.) national committees. Artists from 150 countries participated, ensuring inclusivity. Conferences, special museum hours, and outdoor art exhibitions showcased various forms of art, including paintings, prints, sculptures, videos, and more.

 

Art in Different Forms: Art comes in various categories, including architecture, music, painting, sculpting, dance, literature, and even cinema. True art is an expression of emotion, representing an artist’s unique view of the world. It communicates our similarities and differences, making it a powerful force for connection and understanding.

 

Promoting Beauty and Expression: World Art Day encourages people to notice the beauty around them and express themselves fully. It serves as a reminder to appreciate creativity and support artists, ultimately facilitating the sustainable development of art.

 

On 15 April  2024, Secolul 21 Cultural Foundation  was celebrating World Art Day by promoting two Romanian artists who are, in fact, two international creators:

 

GETA BRATESCU and MARIANA CELAC. They have honored through their activity both the projects of the Secolul 21 Cultural Foundation and those of the Secolul 21 review.

Let’s highlight the work of these two remarkable artists:

 

  1. Geta Bratescu:

 

    • Background: Geta Brătescu (1926–2018) was a Romanian visual artist known for her versatile works across various mediums, including drawing, collage, photography, performance, illustration, and film. She was a talented graphic artist known for her intricate and expressive works. Her art often combines elements of surrealism, abstraction, and symbolism. She had a unique ability to convey emotions and ideas through her visual language.
    • Education: She studied literature and art at the Faculty of Letters, University of Bucharest, and the Academy of Fine Arts. However, she was expelled from the latter due to political reasons during the rise of the Communist party.

 

    • Artistic Exploration: Brătescu’s work often explored themes of self-identity, censorship, and the relationship between art and writing. Her film “The Studio” (1978) is a notable piece where she measures her size in the space, marking her place in the world. Themes: Bratescu’s themes range from introspection and identity to social commentary. Her use of color, texture, and composition creates captivating pieces that invite viewers to explore deeper meanings.Prominent Works: Some of her prominent works include “The Labyrinth,” “Dreamscapes,” and “Metamorphosis.”

 

 

2. Mariana Celac:

 

    • Background: Mariana Celac (1936–2018) was a renowned Romanian architect and an opponent of the Communist regime. She was the wife of dissident Mihai Botez and the sister of Romania’s first post-December foreign minister, Sergiu Celac. Activism: Celac actively opposed the Ceaușescu regime, advocating against demolitions in Bucharest and resisting the “rural systematization” project. She maintained connections with the Romanian exile community and played a crucial role in obtaining information about rural village demolition plans.

 

    • Projects and Studies: Celac contributed significantly to architectural studies, urban planning, and heritage preservation. Her work included projects like “Bucureștiul – ghid adnotat de arhitectură” (Bucharest – An Annotated Architecture Guide) and “60 de biserici de lemn” (60 Wooden Churches).

 

    • Architect and Urban Planner: Mariana Celac was an architect whose work has left a significant impact on the built environment. Her designs seamlessly blend functionality, aesthetics, and sustainability.

 

    • Innovative Designs: Celac’s architectural designs prioritize harmony with nature, efficient space utilization, and community well-being. She has contributed to various projects, including residential complexes, public spaces, and cultural centers. Projects and Studies: Celac contributed significantly to architectural studies, urban planning, and heritage preservation. Her work included projects like “Bucureștiul – ghid adnotat de arhitectură” (Bucharest – An Annotated Architecture Guide) and “60 de biserici de lemn” (60 Wooden Churches).

 

    • Sustainable Approach: Celac’s commitment to sustainable architecture involves using eco-friendly materials, optimizing energy consumption, and integrating green spaces into urban landscapes.

 

    • Recognition: Mariana Celac’s contributions have been recognized through awards and accolades in the field of architecture.

By dedicating volumes of Secolul 21 review’s collection to these artists, we honor their creativity and enrich the cultural landscape.

2025: SOLOMON MARCUS – Centenar UNESCO

 

    la propunerea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO

 

 

Ne face plăcere să anunțăm cititorii revistei Secolul 21 că propunerea înaintată de CNR

 UNESCO în toamna anului 2022 –  în urma consultărilor la care au participat Fundația Culturală Secolul 21, asociație pentru UNESCO familia matematicianului Solomon Marcus, precum și instituții academice din România legate de activitatea acestuia – , de a marca internațional Centenarul nașterii reputatului matematician și cărturar Solomon Marcus, a primit la sfârșitul anului trecut aprobarea finală a Conferinței Generale UNESCO.

 

După cele două volume sextuple dedicate de revista Secolul 21 personalității complexe a celui ce a fost excepționalul om de cultură, Academicianul SOLOMON MARCUS (nr. 1-6/2017 – „Zero și infinit sunt frați”; 1-6/2018 – „Și toată matematica este un zbor spre altceva”), revista Secolul 21 și FCS 21 pregătesc o serie de evenimente editoriale pentru 2025, anul Centenarului UNESCO – SOLOMON MARCUS.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SOLOMON  MARCUS (1925-2016) a fost un matematician și cercetător român, membru al Academiei Române și Profesor Emerit la Universitatea din București. A adus contribuții semnificative în diverse domenii precum matematica, informatica, lingvistica, poetica, semiotica și studiile culturale. A fost un autor prolific de cărți și articole pe teme variate, de la analiză matematică, topologie și teoria mulțimilor, până la lingvistică computațională, poetică matematică și istorie și filosofie a științei.

 

SOLOMON MARCUS a fost unul dintre pionierii lingvisticii matematice și poeticii matematice. A fost un  intelectual respectat atât în România, cât  și în străinătate. A primit numeroase premii și onoruri pentru realizările sale, precum Ordinul Național „Serviciul Credincios”, Ordinul „Steaua României” și Premiul Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, s-a implicat în activitatea a numeroase organizații și reviste științifice și culturale, ghidând mulți studenți și cercetători. Și-a dedicat neobosit ultimii zece ani din viață strategiei naționale privind problematica educațională a tinerei generații.

 

SOLOMON MARCUS  reprezintă  exemplul remarcabil al unei minți strălucite, cuprinzătoare și creative, care a combinat rigorile științifice cu imaginația, contribuind astfel la îmbogățirea cunoștințelor umane și a culturii.

DE ZIUA CULTURII NAȚIONALE – 3 PERSONALITĂȚI EMBLEMATICE

Pentru 15 ianuarie, dar și pentru întreaga săptămână care cuprinde ziua comemorării nașterii lui Mihai Eminescu,
Fundația Culturală Secolul 21 și revista SECOLUL 21 oferă cititorilor, alături de Psalmul XVIII de DOINAȘ, fragmente din texte de referință semnate de marea graficiană GETA BRĂTESCU și de MARIANA CELAC, cunoscuta arhitectă, urbanistă, scriitoare și disidentă anti-totalitară.
Lectură plăcută, cu folos!

 

ȘTEFAN AUG. DOINAȘ

Psalmul XVIII

Cu trupurile lor străfulgerate
pe muntele cel sfânt de strălucirea
iradiind din trupul Tău, umilii
discipoli Te-au simțit ca pe-o lumină
care-i transfigurează – din afară.
Dar eu, cel care am primit în gură
divinul trup și sânge, Îți fac templu
din însuși corpul meu, într-o logodnă
a harului, ce n-are-asemănare:
mă simt iluminat – pe dinlăuntru.
De ce să Te mai caut? Ești în mine.
Și toată spaima mea-i să nu cobor
nicicând din suflet muntele Tabor.

GETA BRĂTESCU

Bănuiesc ochiul a fi, prin educație, “clasic“; pe când impulsul eate „expresionist”; cu toată stăpânirea de sine, ochiul vine și cenzurează în pofida bucuriei ce-o resimte privind zburdălniciile libertății temperamentale… A desena cu ochii închiși înseamnă pe de o parte a face o invitație hazardului, pe de altă parte înseamnă a-l sfida; sau : îi fac o invitație ca să-l sfidez. Tocmai această dublă relație cu întâmplătorul acuză și mai mult caracterul de joc al experienței…

Dar autonomia gestului necontrolat de privire este relativă: există un ochi dindărătul frunții; mâna gesticulează sub puterea unui motiv mental. Ca și în dans, există motivul, cel care dă motivație gestului… […]

(Din Geta Brătescu, A.R., roman. Fundația Culturală Secolul 21, 2000)

MARIANA CELAC

[…] E o arhitectură de forme primare compuse în jurul unui spațiu rectangular, cu un bazin sau o peluză în centru și cu două înalte clădiri-turn laterale: o formulă compozițională curentă pentru piețele publice din anii 1930 și care revine în forță în anii 1960.

În forma clădirilor-turn, așa cum sunt reprezentate în desenul lui G. Călinescu, cei ce au o informație oarecare despre scena arhitecturii europene la acea dată vor descoperi un citat ușor de identificat. Forma amintește cu insistență de Torre Pirelli din Milano: volum mineral, ca un cristal hipertrofic, cu o secțiune de hexagon alungit, generând muchii laterale ascuțite pe toată înălțimea. Rezultatul – un obiect de o claritate fără cusur, o uriașă prismă înfiptă în solul unei piețe urbane, proiectat de arhitecții Gio Ponti și Pier Luigi Nervi și construit în 1953-1960. Acum,  după cincizeci de ani, Torre Pirelli apare ca unul din rarele skyscraper convingătoare realizate pe continent, o curajoasă inserție de high-tech în bătrâna Europă.

A fost sau nu G. Călinescu la Milano la timpul potrivit pentru a vedea Torre Pirelli? Nu am găsit nici o referință la o călătorie la Milano. Oricum, e greu de crezut că G. Călinescu a desenat turnurile hexagonale ale presupusei Universități de Artă cu atâta acuratețe fără să fi avut măcar o sumară informație (vizuală) despre lucrarea echipei Ponti-Nervi. […]

(Din Mariana Celac, Arhitctul B. Ioanide – Viața șI Opera. UNArte, 2016)

 

MARIANA CELAC (7 august 1936 – 22 octombrie 2018)
omagiată la BIENALA NAȚIONALĂ DE ARHITECTURĂ 2023
prin proiectul REVISTEI SECOLUL 21

 

Pe 22 octombrie a.c. se împlinesc 5 ani de la dispariția fizică a MARIANEI CELAC, cunoscută arhitectă, urbanistă, scriitoare și disidentă antitotalitară, un „personaj cu statură legendară” – cum a numit-o arhitectul Marius Marcu-Lapadat.

 

Anvergura și complexitatea personalității MARIANEI CELAC, cu impact asupra vieții sociale, culturale românești, constituie substanța celor două numere ale revistei SECOLUL 21, apărute în 2021, respectiv în 2022, în seria „Contemporanul nostru”.

 

Ambele volume sextuple sunt prezente, printr-un proiect unic al revistei SECOLUL 21, la a XV-a ediție a BIENALEI NAȚIONALE DE ARHITECTURĂ, secțiunea „Publicații de arhitectură”.

 

Proiectul revistei noastre face parte dintre acelea selectionate de juriul BNA pentru a participa la Gala organizată pe 23 octombrie a.c., unde, printr-o fericită coincidență, însăși tema actualei ediții a Bienalei – „Arhitectura se face ÎMPREUNĂ!” – ar putea fi citită, la rândul ei, ca un omagiu adus MARIANEI CELAC, „un intelectual de echipă și de echipe”.

 

REPUBLIC PRODUCTION  și revista SECOLUL 21 – parteneri in proiectul
 
„POEME ÎN MIȘCARE”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În librării, un nou număr  al revistei SECOLUL 21:
MARIANA CELAC, contemporanul nostru, vol. II
 
 358 de pagini foarte bogat ilustrate; preț: 40 lei/exemplar
 
Al doilea volum dedicat cunoscutei arhitecte, urbaniste, scriitoare și disidente antitotalitare include în sumarul său nume importante ale vieții culturale românești și internaționale. In acest sens, anexăm coperta 1, coperta 4 cu lista personalităților care au colaborat la acest număr (scriitori, arhitecți, artiști vizuali, critici de artă, politologi, sociologi și activiști civic).
De menționat rolul Marianei Celac, alături de arhitectul Șerban Sturdza, atât pentru importanța librăriei Verona/ a librăriilor Cărturești în general, cât și pentru existența proiectului „Street delivery – Verona”, desfășurat aici an de an.
Volumul include, în completarea „Dilogului imaginar cu Mariana Celac” semnat de arhitectul Alexandru Beldiman, un micro-album cu titlul „În adâncimea străzilor Verona/Icoanei – Un traseu al uimirii admirative”.
 
Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură/ 
This project is supported by the Romanian Order of Architects, from 

the Architectural Stamp Duty.

 

Revista Secolul 21, numărul DOINAȘ, contemporanul nostru

lansare la MUZEUL NAȚIONAL AL LITERATURII ROMÂNE

marți, 23 mai 2023, ora 18

Lansarea numărului DOINAȘ, CONTEMPORANUL NOSTRU al revistei SECOLUL 21

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Fundația Culturală Secolul 21 – asociație pentru UNESCO, organizează marți, 23 mai 2023, ora 18.00, la sediul MNLR din str. Nicolae Crețulescu nr. 8, lansarea numărului DOINAȘ, CONTEMPORANUL NOSTRU.

Volumul sextuplu, publicat de revista SECOLUL 21 sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și cu sprijinul financiar al AFCN, realizează o analiză-bilanț la centenarul nașterii marelui poet, cu precizarea formulată în „Editorial”, că invocarea calendarului a fost considerată de redacție o simplă convenție: „Nu bilanțul anilor ne-a preocupat, ci cum anume rezistă opera la confruntarea cu trecerea lor; așadar, ocazia de-a examina la zi destinul creatorului și al creației sale, mergând până la analiza modului în care mai sunt acestea prezente în conștiința celei mai tinere generații”.

Alături de textul inaugural al lui Virgil Nemoianu, cu final tranșant („Doinaș este, incontestabil, cel mai mare poet de limbă română din a doua jumătate a secolului XX”), micro-antologia de mărturii semnate de I. Negoițescu, Cornel Regman, Al. Paleologu, Mihai Șora, Eugen Simion, Gabriela Melinescu și Mircea Cărtărescu, exegezele lui Ion Pop, Bogdan Crețu, Mihai Măniuțiu, Virgil Ștefan Nițulescu și Mihaela Doboș sau Pompiliu Crăciunescu, interviurile realizate de Ion Simuț și de Ionuț Vulpescu și, mai ales, poemele, paginile de corespondență și documentele felurite  (multe inedite)  purtând semnătura lui Doinaș, întregesc portretul unuia dintre cei mai importanți creatori români. Destinul  postum  al personalității lui Doinaș – creator și operă – nu a fost scutit de tentativele de maculare; studiul realizat de Gabriel Andreescu, după o îndelungată cercetare a Arhivei CNSAS, urmărește etapele acestei campanii de denigrare, de la momentul zero și până în anii din urmă.

Recent s-au împlinit 80 de ani de la publicarea Manifestului cunoscutei grupări literare – Cercul Literar de la Sibiu (13 mai 1943), declarată de Doinaș ca fiind spațiul  celei de-a doua nașteri ale sale, aceea spirituală.

Așadar, pentru a marca dublul eveniment, vă invităm la o dezbatere la care vor participa: Ion Vartic, critic și istoric literar, unul dintre cei mai importanți exegeți în tematica Cercului Literar de la Sibiu, Ionuț Vulpescu, fost Ministru al Culturii, autor al unui cunoscut podcast cultural, Gabriel Andreescu, fost disident, profesor universitar, director al trimestrialului Noua Revistă de Drepturile Omului, George Vulturescu, poet, critic literar, exeget al operei lui Ștefan Aug. Doinaș. Moderator: Alina Ledeanu, directoare a revistei SECOLUL 21, realizatoare a numărului DOINAȘ, contemporanul nostru, autoare și coordonatoare a programului FCS 21 de  „Creare a unei Arhive naționale și europene a Cercului Literar de la Sibiu”.

Cu ocazia lansării, va fi proiectat filmul documentar-artistic „ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ – EXCELENȚA ÎN CULTURĂ”, realizat de poeta Cleopatra Lorințiu în 1999 și premiat în 2000 de Asociația Profesioniștilor de Televiziune.

***

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

Revista SECOLUL 21, numărul DOINAȘ, CONTEMPORANUL NOSTRU I

lansare sub patronajul CNR – UNESCO

și sub egida Capitalei Europene a Culturii TIMIȘOARA 2023

  
30 martie 2023, Aula Magna a Universității de Vest

LA LIBRĂRIA CĂRTUREȘTI – VERONA,
o bibliotecă SECOLUL 20/ SECOLUL 21

 

Cititorii noștri pot achiziționa numere încă disponibile apărute din 1995 până în prezent în seria nouă a revistei
SECOLUL 20/ SECOLUL 21.

Pe rafturile special amenajate ale librăriei CĂRTUREȘTI – VERONA din București, vă așteaptă o adevărată bibliotecă: numere tematice, numere monografice alături de volumele din colecția de carte-eveniment FCS 21. Majoritatea copertelor poartă semnătura unei mari artiste: GETA BRĂTESCU.

Fotografiile surprinse în librărie au fost realizate de artistul vizual Radu Igazság.

Lectură plăcută!

70 de elevi la concursul „Cunoașteți opera lui Ștefan Aug. Doinaș?” –
ajuns la a VII-a ediție, jubiliară

 

Vineri, 11 noiembrie a.c., în anul centenarului nașterii poetului Ștefan Aug. Doinaș (1922-2022), Fundația Culturală Secolul 21 a organizat, în parteneriat cu Primăria orașului Sântana (Arad) și la sediul acesteia, a VII-a ediție a concursului dedicat operei și personalității marelui poet. Au fost acordate premii elevilor „pentru cea mai frumoasă recitare” și „pentru cel mai interesant document de arhivă” prezentat in concurs; diplome speciale au fost acordate de juriu profesorilor care i-au pregătit pe tinerii participanți. Elevilor din zona natală a poetului li s-au alăturat, la prezenta ediție, elevi de la liceele din Hălmagiu, Gurahonț și Curtici.

În Cuvântul de deschidere, domnul Primar Sorin Daniel Tomuța a vorbit despre importanța acestui concurs în viața culturală a orașului, despre rolul benefic al colaborării FCS 21, de-a lungul anilor, atât cu Scoala gimnazială „Ștefan Augustin Doinaș” din satul Caporal Alexa, cât și cu Liceul „Stefan Hell” din Sântana (devenite ambele, din 2022, școli aspirante UNESCO).

In acest cadru festiv, Primăria Orașului Sântana și Consiliul Local al Orașului Sântana i-au decernat doamnei ALINA LEDEANU, președintă a FCS 21, DIPLOMA DE EXCELENȚĂ,

„în semn de înaltă recunoștință și apreciere la ceas aniversar”,
„pentru contribuția și meritul deosebit adus în promovarea operei și personalității poetului
Ștefan Augustin Doinaș, născut pe meleaguri sântănene”.

Concursul a marcat încheierea suitei de evenimente realizate de FCS 21 în cadrul proiectului DOINAȘ – vitalitatea operei la centenar, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

Pe 3 Iunie 2022 a avut loc la Muzeul Național al Literaturii Române un nou eveniment în cadrul Centenarului Doinaș (1922-2022). Programul serii a inclus un moment muzical susținut de Aurelian Octav Popa, un montaj din textele lui Ștefan Aug. Doinaș interpretat de liceeni din zona natală a poetului (poezii de dragoste și ”Psalmi”) , precum și de elevi de la liceul italian Aldo Moro din capitală, care au citit propriile traduceri în italiana din ”Psalmii” lui Doinaș, o lectură din opera lui Ștefan Aug. Doinaș în interpretarea actorului Mihai Bisericanu și, în final, o dezbatere despre ”Actualitatea operei Ștefan Aug. Doinaș” urmată de proiecția filmului ”DOINAȘ – excelența în cultură” realizat de Cleopatra Lorințiu.

Găsiți mai jos link-urile pentru 3 dintre momentele amintite.
https://vimeo.com/717060836/1889ebd240 (Recitalul liceenilor din Sântana și din Capitală)
https://vimeo.com/717072930/fe85d88b28 (Lectură Mihai Bisericanu)
https://vimeo.com/717072820/83850c6cbe (Dezbatere urmată de filmul ”DOINAȘ – excelența în cultură” realizat de Cleopatra Lorințiu)

 

CENTENARUL NAȘTERII LUI ŞTEFAN AUG. DOINAȘ
1922 – 2022
Vizitați expoziția ” Doinaș în satul natal” (2 Iunie – 15 Iunie 2022) de la Muzeul Național al Țăranului Român.
Citește mai mult...

În cadrul evenimentelor dedicate centenarului nașterii unuia dintre cei mai importanți poeți contemporani, Fundația Culturală Secolul 21 și Muzeul Național al Țăranului Român organizează, în perioada 2 – 15 iunie 2022, expoziția cu fotografii de arhivă „Doinaș în satul natal”.
Vernisajul a avut loc joi, 2 iunie a.c., ora 12.00, la sala Media a MNȚR. Cu această ocazie, a fost prezentat un montaj din textele lui Ștefan Aug. Doinaș „Dialog cu mine însumi” realizat de Camelia Belei și Alina Ledeanu și interpretat de liceenii din zona natală a marelui poet.
Ștefan Aug. Doinaș se naște la 26 aprilie 1922. Este fiul lui Augustin Popa și al Floriței Popa (născută Laza), țărani din satul Caporal Alexa/ Cherechi. Va purta numele bunicului patern: Ștefan Popa.
Urmează clasele primare la școala din satul natal, apoi acelea gimnaziale și liceale la Arad (liceul „Moise Nicoară”). Încă elev, începe să scrie și să traducă poezie. În 1939, debutează în revista Jurnalul Literar condusă de cunoscutul critic G. Călinescu. La sugestia profesorului său, Alecu Constantinescu, își alege un pseudonim literar: DOINAȘ.
Opera sa literară include 16 volume de poezie, cinci volume de critică literară și eseuri, două volume de literatură pentru copii, 30 de volume de traduceri, un volum de teatru, un volum de proză.
Poeziile sale au fost traduse în franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, maghiară, macedoneană, sârbă, slovenă, bulgară.
A obținut numeroase distincții și premii: Premiul Academiei Române (1968), 7 premii ale Uniunii Scriitorilor, Medalia „Goethe” pentru traducerea Faust I și II (München, 1982), Premiul european pentru poezie (1989, Iugoslavia), Premiul național pentru poezie „Mihai Eminescu” (1998), înaltul ordin francez „Chevalier des Arts et des Lettres” (1999).
A fost nominalizat, din partea României, pentru premiul Nobel (1992).
Pe 25 mai 2002, la moartea lui Ștefan Aug.Doinaș, Președintele României decretează funeralii naționale.
Evenimentul organizat de Fundația Culturală Secolul 21 la MNȚR se înscrie într-un program amplu care a debutat cu sesiunea omagială „DOINAȘ – vitalitatea operei la centenar” de la Academia Română (19 mai 2022), sesiune moderată de Acad. Ion Pop și Alina Ledeanu – președinte FCS 21, autorul și coordonatorul proiectului – , a continuat cu seria de manifestări „Actualitatea operei lui Ștefan Aug. Doinaș”, organizate sub auspiciile Comisiei Naționale pentru UNESCO și în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române (pe 3 iunie a.c. , între orele 17.30-20.30), și se va încheia cu numărul special dedicat de revista Secolul 21 (DOINAȘ, contemporanul nostru) și cu a VII- a ediție a concursului organizat penru elevii și profesorii din zona natală a marelui poet („Cunoașteți opera lui Ștefan Aug.Doinaș?”) .
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.invietraditia.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, cult-ura.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.

CENTENARUL NAȘTERII LUI ŞTEFAN AUG. DOINAȘ (1922-2022)

Fundația Culturală Secolul 21 și Muzeul Național al Literaturii Române organizează vineri, 3 iunie 2022, începând cu ora 17.30, la sediul MNLR din strada Nicolae Crețulescu 8, o serie de manifestări dedicate centenarului nașterii unuia dintre cei mai importanți poeți contemporani.

Citește mai mult...
„Adevărata, marea poezie nu poate fi explicată prin datele biografice ale poetului care a scris-o”, mărturisea Doinaș. O scurtă incursiune în biografia sa ne va oferi însă un parcurs unic al unui destin aparte în literatura română.

Ștefan Aug. Doinaș se naște la 26 aprilie 1922. Este fiul lui Augustin Popa și al Floriței Popa (născută Laza), țărani din satul Caporal Alexa/ Cherechi. Va purta numele bunicului patern: Ștefan Popa. Urmează clasele primare la școala din satul natal, apoi acelea gimnaziale și liceale la Arad (liceul „Moise Nicoară”). Încă elev, începe să scrie și să traducă poezie. În 1939, debutează în revista Jurnalul Literar condusă de cunoscutul critic G. Călinescu. La sugestia profesorului său, Alecu Constantinescu, își alege un pseudonim literar: DOINAȘ.

În 1941 este student al „Universității Regele Ferdinand”, mutată din Cluj la Sibiu după Diktatul de la Viena, în urma căruia România pierduse Nordul Ardealului. Înscris inițial la Facultatea de Medicină, renunță după trei ani la studiile medicale și se transferă la Facultatea de Litere și Filosofie, unde îi are profesori pe Lucian Blaga, Liviu Rusu, D. D. Roșca, Nicolae Mărgineanu.

La data de 13 mai 1943, grupul de tineri literați, din care face parte și Doinaș, îi adresează lui Eugen Lovinescu o scrisoare-manifest publicată în ziarul Viața, document considerat actul oficial de naștere a Cercului Literar de la Sibiu. „ […] m-am născut, fizic, în Caporal Alexa, la 26 aprilie 1922; m-am născut a doua oară, spiritualicește, în Cercul Literar din Sibiu. Ceea ce mi-a dat satul a hrănit mereu ceea ce mi-a dat Sibiul”, va declara Doinaș peste ani.

În 1947 primește premiul Eugen Lovinescu pentru volumul de versuri în manuscris Alfabet poetic. După 1947, pentru a evita colaborarea cu regimul comunist și printr-un „exil interior” asumat, Doinaș devine dascăl de țară (1948-1955) în Caporal Alexa, apoi la Hălmagiu și Gurahonț. Continuă să scrie poezie (inclusiv ciclul „Sonetele mâniei”) și teatru (inclusiv tragedia „Brutus”). În 1956 Doinaș vine la București și se angajează ca redactor la recent înființata revistă Teatru, unde va fi coleg de redacție cu I.D.Sîrbu.

1957-1958: este arestat și închis în urma unui proces politic manipulat, sub acuzația de „omisiune de denunț”. În închisoare, deținuții politic își transmit din gură-n gură poemele lui; după eliberare, urmează cinci ani de interdicție de semnătură. 1964: Revine în viața literară cu volumul Cartea mareelor. Este ales în toate organismele de conducere ale Uniunii Scriitorilor. E considerat unul dintre cei mai importanți poeți contemporani, iar pentru confrați reprezintă un reper moral și civic.

După decembrie 1989 e ales Președinte de Onoare al Uniunii Scriitorilor din România (1990-1994), devine membru al Academiei Române, Președinte al Asociației Europene pentru Promovarea Poeziei (Bruxelles) și este președinte fondator al Fundației Culturale Secolul 21.

Opera sa literară include 16 volume de poezie, cinci volume de critică literară și eseuri, două volume de literatură pentru copii, 30 volume de traduceri, un volum de teatru, un volum de proză.

Poeziile sale au fost traduse în franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, maghiară, macedoneană, sârbă, slovenă, bulgară. A fost căsătorit cu marea balerină Irinel Liciu, prim-solistă a Operei Române. A obținut numeroase distincții și premii: Premiul Academiei Române (1968), șapte premii ale Uniunii Scriitorilor, Medalia „Goethe” pentru traducerea Faust I și II (München, 1982), Premiul european pentru poezie (1989, Iugoslavia), Premiul național pentru poezie „Mihai Eminescu” (1998), înaltul ordin francez „Chevalier des Arts et des Lettres” (1999).

A fost nominalizat, din partea României, pentru premiul Nobel (1992).

Pe 25 mai 2002, la moartea lui Ștefan Aug. Doinaș, Președintele României decretează funeralii naționale.

Seria evenimentelor organizate de Fundația Culturală Secolul 21 la MNLR se înscrie într-un program amplu din care a făcut parte sesiunea omagială ce a avut loc în Aula Bibliotecii Academiei Române (19 mai 2022), sesiune moderată de acad. Ion Pop și Alina Ledeanu, președinte FCS 21, autorul și coordonatorul proiectului, precum și vernisajul expoziției cu fotografii de arhivă „În satul natal” (vernisaj pe 2 iunie 2022) la Muzeul Național al Țăranului Român.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Programul evenimentelor din 3 iunie 2022, de la MNLR începând cu ora 17.30 din Grădina MNLR:

■ „Intersecții”, concert de clarinet susținut de Aurelian Octav Popa.

■ „Dialog cu mine însumi” | Un montaj din poemele lui Ștefan Aug. Doinaș în interpretarea liceenilor din zona natală a poetului.

■ „Psalmii” lui Doinaș traduși în limba italiană de elevi ai Liceului „Aldo Moro” din București.

■ Lectură din opera lui Ștefan Aug. Doinaș cu actorul Mihai Bisericanu.

■ „Actualitatea operei lui Ștefan Aug. Doinaș” într-o dezbatere moderată de Ioan Cristescu, directorul MNLR.

Eveniment realizat sub auspiciile Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Intrarea este liberă. Vă așteptăm cu drag!

CENTENARUL NAȘTERII LUI ŞTEFAN AUG. DOINAȘ
1922 – 2022

În cadrul evenimentelor dedicate centenarului nașterii unuia dintre cei mai importanți poeți contemporani, Fundația Culturală Secolul 21 și Muzeul Național al Țăranului Român organizează, în perioada 2 – 15 iunie 2022, expoziția cu fotografii de arhivă

„În satul natal”

Vernisajul va avea loc joi, 2 iunie a.c., ora 12.00, la sala Media a MNȚR. Cu această ocazie, va fi prezentat un montaj din textele lui Ștefan Aug. Doinaș

„Dialog cu mine însumi”

realizat de Camelia Belei și Alina Ledeanu
și interpretat de liceenii din zona natală a marelui poet

Cistește mai mult...
Ștefan Aug. Doinaș se naște la 26 aprilie 1922. Este fiul lui Augustin Popa și al Floriței Popa (născută Laza), țărani din satul Caporal Alexa/ Cherechi. Va purta numele bunicului patern: Ștefan Popa.

Urmează clasele primare la școala din satul natal, apoi acelea gimnaziale și liceale la Arad (liceul „Moise Nicoară”). Încă elev, începe să scrie și să traducă poezie. În 1939, debutează în revista Jurnalul Literar condusă de cunoscutul critic G. Călinescu. La sugestia profesorului său, Alecu Constantinescu, își alege un pseudonim literar: DOINAȘ.

Opera sa literară include 16 volume de poezie, cinci volume de critică literară și eseuri, două volume de literatură pentru copii, 30 de volume de traduceri, un volum de teatru, un volum de proză.

Poeziile sale au fost traduse în franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, maghiară, macedoneană, sârbă, slovenă, bulgară.

A obținut numeroase distincții și premii: Premiul Academiei Române (1968), 7 premii ale Uniunii Scriitorilor, Medalia „Goethe” pentru traducerea Faust I și II (München, 1982), Premiul european pentru poezie (1989, Iugoslavia), Premiul național pentru poezie „Mihai Eminescu” (1998), înaltul ordin francez „Chevalier des Arts et des Lettres” (1999).

A fost nominalizat, din partea României, pentru premiul Nobel (1992).

Pe 25 mai 2002, la moartea lui Ștefan Aug.Doinaș, Președintele României decretează funeralii naționale.

Evenimentul organizat de Fundația Culturală Secolul 21 la MNȚR se înscrie într-un program amplu care a debutat cu sesiunea omagială „DOINAȘ – vitalitatea operei la centenar” de la Academia Română (19 mai 2022), sesiune moderată de Acad. Ion Pop și Alina Ledeanu – președinte FCS 21, autorul și coordonatorul proiectului – , va continua cu seria de manifestări „Actualitatea operei lui Ștefan Aug. Doinaș”, organizate sub auspiciile Comisiei Naționale pentru UNESCO și în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române (pe 3 iunie a.c. , între orele 17.30-20.30), și se va îmcheia cu numărul special dedicat de revista Secolul 21 (DOINAȘ, contemporanul nostru) și cu a VII- a ediție a concursului organizat penru elevii și profesorii din zona natală a marelui poet („Cunoașteți opera lui Ștefan Aug.Doinaș?”) .

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.invietraditia.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, cult-ura.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.

In parteneriat cu Academia Română, Fundația Culturală Secolul 21, Membră a rețelei Asociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO, deschide cu o sesiune omagială  seria evenimentelor menite să marcheze centenarul nașterii poetului ȘTEFAN AUG. DOINAȘ  – 1922-2022 –  ( joi, 19 mai 2022, ora10, în Aula Bibliotecii Academiei).

 

La sfârșitul săptămânii trecute,  a fost dezvelit bustul poetului Ștefan Aug.Doinaș la Caporal Alexa –  satul său natal. Primăria orașului Sântana, de care aparține acest sat, a inaugurat, de asemenea, și o placă comemorativă la Biblioteca Orășenească „Ștefan Aug.Doinaș”.

 

 

În acest an, al centenarului nașterii lui Ștefan Aug. Doinaș (1922-2002), redacția revistei SECOLUL 21 oferă cititorilor săi de Ziua Culturii Naționale un fragment din poemul scris de Doinaș la centenarul morții lui MIhai Eminescu.

ȘTEFAN AUG. DOINAȘ

Ora noastră

La centenarul morții LUI

[…]

mai auzim noi cosmicul icnit
din ditirambul celui răstignit?

cândva Orfeu ursindu-și pură casta
își desprinsese de pe umeri țeasta

plantând-o-n delta fluviului străvechi
acolo unde șiroiau perechi

de-ndrăgostiți ce printre lenevoase
pantere se iubeau cântând din oase

și-aezi ce rețineau încă-n timpan
melodiosul răcnet al lui Pan

pendulul care-i sună tâmpla-albastră
bate el oare azi și ora noastră?

CENTENAR DOINAS ( 26 aprilie 1922 – 25 mai 2002)
Se împlinesc astăzi 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari poeți contemporani. Din luna mai și până la sfârșitul acestui an, Fundația Culturală Secolul 21 va organiza o suită de evenimente în București și în zona natală a lui ȘTEFAN AUG.DOINAȘ, evenimente pe care le vom anunța din timp publicului larg. Întâmpinăm astăzi chiar data centenarului prin textul ” ȘTEFAN AUG.DOINAȘ – cel mai goethean poet al literaturii române” semnat de criticul și istoricul literar Bogdan Crețu și apărut recent în revista Observator Cultural (nr. 1106, 20 aprilie -3 mai 2022): https://www.observatorcultural.ro/articol/stefan-aug-doinas-cel-mai-goethean-poet-al-literaturii-romane/

Ultimele numere:

doinas_contemporanul_nostru_2_cop
fata_in_fata_coperta

FAȚĂ ÎN FAȚĂ
1-6/2023

Mariana_Celac_Secolul21 vol2_coperta1

Mariana Celac,

contemporanul nostru II

7-12/2022

cop1_doinas_contemporanul_nostru_nou

 Vezi toată arhiva…

Colecţia de carte – eveniment  FCS21

Petru Cardu Poeme imagine
geta bratescu jurnal in zigzag
Sanda Golopentia Romania Globala
Geta Bratescu-copacul din curtea vecina

 Vezi toată arhiva colecției FCS21…

Revista Secolul 21 și colecția de carte-eveniment FCS 21 pot fi achiziționate de la Librăria – Centrul Cultural Pavesiana (Bulevardul Lascăr Catargiu 28, București, telefon: 0720 542 530) și de la OTOTO – magazinul bunului gust și al gusturilor bune – (Strada D. I. Mendeleev 5, București, telefon: 0741 194 333).

Despre noi


REVISTA Secolul 20 devenită, odată cu primul număr din anul 2001, revista Secolul 21, este un periodic de sinteză culturală, coeditat de Uniunea Scriitorilor din Romania (USR) şi de  Fundaţia Culturală Secolul 21 (FCS 21).

În 2011, revista a devenit semicentenară, dupa ce, de-a lungul anilor, şi-a cucerit faima naţională şi internaţională: în noiembrie 1987, la Paris, ea a fost încununată cu premiul “Pentru cea mai bună revistă de literatură şi artă din lume”, decernat cu ocazia Bienalei UNESCO organizată la Centrul Georges Pompidou.

 Citește mai departe…