Monografiştii lui Gusti şi sociologia satului românesc În ciuda existenţei unui puternic filon de valorizare a imaginii ţăra nului român şi a satului, văzute ca principal rezervor de românitate, ca vector de identitate şi specific naţional încă din perioada paşoptistă, a trebuit să treacă mult timp de la întemeierea României moderne până la primele tentative…

Cunoscătorii procesului de împământenire a ştiinţelor sociale în Europa de est şi de sud-est ştiu prea bine că — parte a modernizării — aceste ştiinţe au fost importate la „periferie“ chiar de la „centru“, adică din Franţa, Germania şi Anglia. Acest cordon ombilical s-a păstrat şi se păstrează şi astăzi, de vreme ce est-europenii continuă…

Cu toate că în contribuţiile mai recente despre tânăra generaţie intelectuală interbelică se regăsesc abordări care nuanţează mult imaginea acesteia, totuşi observăm că, în continuare, atenţia este axată cu precădere asupra punctului culminant de afirmare a unei anume părţi a acesteia şi asupra influenţei exercitată de Nae Ionescu şi înregimentării (sau nu) pe linia legionară…

Femei în cercetarea sociologică şi intervenţia socială din România interbelică În a doua jumătate a anilor ’20 şi în anii ’30 ai secolului trecut s-au desfăşurat mai multe campanii de monografie sociologică în câteva sate de pe teritoriul României. Aceste campanii monografice au adunat zeci de studenţi şi studente, cercetători şi cercetătoare care au investigat…

Les prémisses de l’Ecole sociologique de Bucarest remontent à la création de l’Association pour l’étude et la réforme sociale en Roumanie, le 18 mars 1918 à Iasi. En un quart de siècle et jusqu’à l’automne 1944, le programme et les activités de cette Ecole ne cesseront de s’affirmer, tout en évoluant. Les membres de cette…

Caracteristice pentru noua etapă ce poate fi identificată în a doua jumătate a deceniului al patrulea sunt o serie de deplasări metodologice şi tehnice în efectuarea cercetărilor, ca şi, parţial, în teoria sociologică. Dacă reluăm criteriile expuse la începutul acestui text, înregistrăm schimbări semnificative în legătură cu aproape fiecare din ele. Astfel, în privinţa obiectului…

Domnilor Colegi, Împlinesc astăzi o veche dorinţă şi un act de deferenţă colegială faţă de D-Voastre, înfăţişându-vă câteva din concepţiile ştiinţifice care sunt rezultatul multori ani de cercetări şi meditaţie şi al unei în delungate experienţe personale. Întâmplarea a făcut ca cercurile ştiinţifice din străinătate să ia mai demult cunoştinţă de ele. Încă din anul…

Între Goethe şi Caragiale În ciuda multelor pagini care s-au scris despre el, D. Gusti rămâne un personaj enigmatic. Ştim că şi-a prelungit avid studiile în filozofie, ştiinţe sociale, sociologie, etică sau politică în Germania şi Franţa primului deceniu al secolului XX, punându-le de la început sub semnul unei cercetări integrate a naţiunii. Se vorbeşte…

Note despre proiectul “VĂDASTRA 2000” ARHEOLOGII Arheologia este știința umanistă a secolului al XX-lea care va modela noul secol, de aceea acest subiect a fost ales pentru a fi discutat în unul din primele numere ale revistei Secolul 21. Secolul al XX-lea a fost martorul apariției arheologiei ca știință, la început subordonată istoriei, apoi structurată…

Multi ani de zile, Casa Româneasca de la Paris a pastrat într-un geamantan corespondenta si manuscrisele ramase dupa moartea lui Constantin Brailoiu, parintele etnomuzicologiei. Nu se mai cunosc împrejurarile în care au ajuns hârtiile în posesia acestei institutii. E posibil ca acest lucru sa se fi datorat relatiei de prietenie cu Neagu Djuvara, care, potrivit…