Ștefan Aug. Doinaș: Spuneți-mi, vã rog, nu se pierde oare o datã cu «secularizarea» care dominã lumea modernã, adicã prin «ideea de desacralizare a sacrului violent, autoritar și absolut al religiei naturale», chiar sâmburele care face posibilã viziunea încurajatoare a numinos-ului? Mie mi se pare cã «secularizarea, ca esențã a modernitãții» va sfârși prin a…
Category: Articole
Constantin Țoiu – Un pãstor la Paris
Nu îmi aduc aminte împrejurãrile în care l-am cunoscut pe Constantin Tacou la Paris, în urmã cu aproape treizeci de ani. Omonimia precum și faptul cã aveam aceeași origine ne apropiarã atât de mult, încât mi se pãrea cã suntem prieteni de când lumea. Câteva întâmplãri au marcat amiciția noastrã trainicã în primul rând, ceasurile…
ȘTEFAN AUG. DOINAȘ: In memoriam
ȘTEFAN AUG. DOINAȘ in memoriam CONSTANTIN TACOU Un mare om de culturã, un spirit deosebit de sensibil la murmurul tacit al valorilor literare de-a lungul veacurilor, ne-a pãrãsit intempestiv. Constantin Tacou, artizanul acelor incomparabile caiete LHerne, adevãrate monumente ale unui muzeu imaginar al culturii scrise a omenirii, a plecat sã realizeze, la alte vãmi, circulația…
Mihaela Anghelescu Irimia – Uman, prea uman
În lumea academicã de expresie englezã, recuperarea masivã a lui Friedrich Nietzsche este, totodatã, sursã și efect al fenomenului postmodern. Nelipsit de pe lista lecturilor recomandate studenților umaniști, el completeazã, alãturi de Freud și Marx, «sfânta treime» a modernitãții târzii, un timp al resentimentarilor (dacã votãm cu Bloom), o epocã a gândirii slabe (dacã,…
ION IANOȘI – Nietzsche și Marx
În 1994, cu prilejul aniversãrii a 150 de ani de la nașterea lui Nietzsche, am prezentat o comunicare pe aceastã temã, în limba germanã, la Institutul Goethe din București. Reacția divergentã a auditoriului mi s-a pãrut semnificativã, și în substanțã, și ca proveniențã. Profesorii universitari germani, invitați la sesiunea festivã de comunicãri, nu s-au…
Andrei Marga – Filosofia crizei europene
Diferitele proiecte de unificare europeanã elaborate în istoria europeanã au emanat din contexte diferite. Unele din contexte în care țãrile europene erau periclitate din exterior (de pildã, de venirea spre Vest a musulmanilor), altele din contexte în care o putere europeanã a încercat sã ia sub control restul continentului (de pildã, acțiunile napoleoniene), în…
Sorin Alexandrescu – Criticii «nevertebrãrii»: Nietzsche, Ortega y Gasset și Cioran
Introducere Jenseits von Gut und Böse apare la 1885, exprimând o surprinzãtoare lipsã de respect pentru Germania de atunci. Aceastã țarã devenise, în numai un sfert de secol, o mare putere. 1887 avea sã fie anul încheierii Triplei Alianțe și al maximului de autoritate al lui Bismarck, omul care fãcuse Germania, dar care avea…
CONSTANTIN ZAHARIA – Ethos și discurs etic la Nietzsche
Titlul acestui articol ar putea sã surprindã. Sintagma «discurs etic» pare întru totul nepotrivitã unui filozof care se numește pe sine în repetate rânduri imoralist și pentru care rãsturnarea tuturor valorilor pare sã fi devenit la un moment dat scopul major al demersului filozofic. Atacurile sale împotriva creștinismului sunt, în altã ordine de idei, prea…
Nicolae Breban – Nietzsche Ambiguitatea moralã
«Cum se poate naște ceva din propria sa opoziție, se-ntreabã pelegrinul de la Sils-Maria de exemplu, adevãrul din eroare? Sau voința de adevãr sã se iște din voința de a greși? Sau acțiunea gratuitã din cea interesatã? Sau pofta sã se nascã din curata, solara contemplare a înțeleptului?» Sau, mai jos: «Credința filozofilor metafizici…
IOAN PETRU CULIANU De la bull-roarer la Nietzsche
Luditur hic ludus; sed non pueriliter, at sic Lusit ut orbe novo sancta sophia deo… Sic omnes lusere pii: Dionysus et qui Increpuit magno mystica verba sono. «Acest joc se joacã», «acest joc este jucat» sau încã: «acest joc trebuie jucat». Gratuitate care nu este puerilã, de vreme ce creația însãși n-a fost decât joc…