problema confiscãrilor politice Masã rotundã: Ștefan Aug. Doinaș (cu o comunicare), Gianni Vattimo, Daniel Barbu, Alexandru Zub, Ion Bogdan Lefter Moderator, Ștefan Aug. Doinaș ȘTEFAN AUG. DOINAȘ: Pornind de la Nietzsche, vom vorbi despre problema confiscãrilor politice, despre modul în care o filosofie se preteazã la acest lucru, are valoare de utilitate pentru o ideologie…

Seismografie Lui Ernst Jünger îi aparține aserțiunea cã Nietzsche este «seismograf»1. Aceastã calitate îi este atribuitã de cãtre Jünger în prefața din 1949 la jurnalul sãu intitulat Strahlungen. Un seismograf este un aparat care înregistreazã vibrații ale Pãmântului produse de unele neregularitãți în mișcarea sa de revoluție, care evoluezã în rest pe orbite constante. Sub…

Joachim Köhler îl desemneazã pe Nietzsche ca profet al voinței de putere. «Pentru a plãsmui o nouã aristocrație de supraoameni ar trebui sã începi cu o selecție și formare fundamentalã, artificialã și conștientã, în care «mișcarea democraticã» ți-ar putea servi ca «o nouã, sublimã alcãtuire a sclavagismului». Nietzsche visa la «uniuni sexuale internaționale care și-ar…

  Titlul conferinței mele s-a schimbat puțin pentru cã, în realitate, ea trateazã despre înțelepciunea Supraomului. Eu cred cã este exact ce dorea Nietzsche sã transmitã viitorului – nu atât filosofiei viitorului, cât viitoarei societãți umane. Am vrut sã dezvolt titlul inițial «Nietzsche și filosofia viitorului», pentru cã vreau ca ideea de filosofie sã nu…

  Friedrich Nietzsche s-a dorit un observator pe deplin lucid, lipsit de orice iluzii, a naturii omenești. Punctul de sprijin al reflecțiilor sale l-a constituit îndeosebi faptele pe care le oferã memoria istoriei și experiența comunã. Nu este de mirare cã nu teoreticienii, ci observatorii firii omenești, bunãoarã moraliștii francezii, erau autorii sãi favoriți. Ca…

  Secolul care ne desparte de cei doi gânditori, Friedrich Nietzsche și Vladimir Soloviov, constituie, desigur, doar ocazia formalã de a compara douã idei-forțã în creația fiecãruia dintre ei – Supraomul și uman-divinul. Prezentarea sinteticã, necesarã în acest caz, presupune o cunoaștere conceptualã a Anschauung-urilor filozofice ce vor fi comparate aici. În acest caz concret,…

Mihai Șora, Mihailo Djuric, Gianni Vattimo, Ion Ianoși     Îmi vine nespus de greu sã iau cuvântul astãzi, în fața dumneavoastrã, cu atât mai mult cu cât bãnuiesc cã așteptați de la mine lucruri inedite despre gândirea lui Nietzsche și despre semnificația ei astãzi pentru o omenire ajunsã la rãscruce și fiind pusã în…

Mã bucur cã am posibilitatea sã vorbesc în București, cu atât mai mult cu cât mã aflu pentru prima datã în România. Evenimentele care au avut loc în ultimul timp în țãrile noastre mi-au oferit posibilitatea de a fi invitat sã conferențiez aici. Teoretic, conferința mea trateazã o temã specialã, dar în legãturã cu Nietzsche…

  Considerațiile despre limbã ale lui Nietzsche, ceea ce s-ar putea numi la el o «teorie a semnelor», o «metaforologie», – încep din perioada tinereții sale; adicã imediat dupã ce a redactat Nașterea tragediei (1871). Ele s-au compus în Cartea filosofului, prin patru studii: «Ultimul filosof» (Der letzte Philosoph), «Filosoful ca medic al culturii» (Der…