Textul publicat cu titlul „Ardealul estetic. O scrisoare către d. Eugen Lovinescu a Cercului Literar din Sibiu“, la 13 mai 1943 în ziarul Viaţa din Bucureşti, pe care istoria literaturii l-a reţinut drept Manifestul Cercului Literar de la Sibiu, diferă atât ca formă cât şi prin conţinut de genul consacrat sub denumirea de manifest de…

În vremea războiului, prin 1943, a venit acasă Lucian Blaga (nu împlinisem zece ani). La noi, copiii nu erau excluşi de la recepţii, aşa că l-am văzut, am stat lângă el (aşa cum, în aceeaşi vreme i-am văzut şi pe M. Sadoveanu, şi pe Barbilian)… pot să confirm: din persoana lui Blaga emana o mare…

în colecţia „Biblioteca Radio“ Lansare: 26 aprilie 2013 – Librăria Cărtureşti   Participanţi: ANA BLANDIANA, MIRCEA CăRTăRESCU, MARIUS CHIVU, ALINA LEDEANU Moderator: DARIA GHIU   Daria Ghiu: Ne bucurăm că sunteţi alături de noi la această lansare, lansarea audiobook-ului Trandafirul Negru. Astăzi e o zi specială, 26 aprilie: 91 de ani de la naşterea lui Ştefan…

Geta Brătescu face parte din tipologia artiştilor compleţi, a artiştilor generoşi care îţi sunt invizibil alături, dezvăluindu-ţi, fără a ţi se adresa direct şi fără o solidaritate directă cu tine, fragmente din universul lor mental. Artista divulgă uneori originea lucrărilor sale şi modul intim în care acestea s-au construit într-un anumit mediu şi nu în…

Cu suita în patru serii intitulată Medeea, Geta Brătescu ne oferă un text care, refuzând să se închege într-un semnificat strict şi limitat, utilizează combinaţia — practic infinită — a semnelor pentru a-ţi nara propria geneză; iar în această naraţiune intră atât evoluţia temei, cât şi evoluţia artistului faţă de ea. La nivelul primei serii…

Participanţi: MIHAI ŞORA • SOLOMON MARCUS • GABRIEL DIMISIANU • ANDREI IONESCU • ALINA LEDEANU • CARMEN MUŞAT • ION POP Moderator: Virgil Nemoianu   Mihai ŞORA: Nu e suficient ca vocea proprie să articuleze sensul dialogului numai princelălalt. Ea trebuie să se manifeste pentru celălalt. E o deschidere suplimentară pe care o oferă în…

În tinereţea şi în copilăria mea, toată lumea bănuia pe toată lumea că joacă rol de informatori. Unul din marile succese ale organelor asu­pritoare fusese tocmai acesta: să convingă un popor întreg că nu poate cu niciun chip să se elibereze din ghiarele stăpânitorilor, sau să nu aibă încredere în nimeni, să sfâşie textura socială,…

Adept al operei publicate ca unică referinţă pentru exegeţi, Doinaş s-a arătat mult timp indiferent, neglijent chiar, cu fazele de lucru inter­mediare, cu „şpanul“. Cei care au lucrat alături de el ştiu că obişnuia să recicleze hârtia de scris şi că-şi dactilografia textele noi pe verso-ul unor dactilograme abandonate din varii motive. Critica genetică, aceea…

Subiectul liric şi realul poetic Ştefan Aug. Doinaş e cu siguranţă poetul român cu cel mai vast orizont cultural dintre toţi poeţii români din cea de-a doua jumătate a seco­lului XX. Spiritul poetic e însoţit, în întreaga sa creaţie, de un spirit teoretic de anvergură. Poezia sa, dincolo de faptul că, în bună măsură, îşi…

La o lectură grăbită, Omul cu compasul ar putea fi citit ca o artă poetică implicită, în care figura spiritului creator este tematizată în ipostaza sa demiurgică. Doar aparent însă, căci acest pseudo-demiurg — care, la urma urmelor, e doar un om cu un compas —, cuprins prea repede de un somn ce-i „frate cu…