Titlul acestui articol ar putea sã surprindã. Sintagma «discurs etic» pare întru totul nepotrivitã unui filozof care se numește pe sine în repetate rânduri imoralist și pentru care rãsturnarea tuturor valorilor pare sã fi devenit la un moment dat scopul major al demersului filozofic. Atacurile sale împotriva creștinismului sunt, în altã ordine de idei, prea…

«Cum se poate naște ceva din propria sa opoziție, se-ntreabã pelegrinul de la Sils-Maria – de exemplu, adevãrul din eroare? Sau voința de adevãr sã se iște din voința de a greși? Sau acțiunea gratuitã din cea interesatã? Sau pofta sã se nascã din curata, solara contemplare a înțeleptului?» Sau, mai jos: «Credința filozofilor metafizici…

Luditur hic ludus; sed non pueriliter, at sic Lusit ut orbe novo sancta sophia deo… Sic omnes lusere pii: Dionysus et qui Increpuit magno mystica verba sono. «Acest joc se joacã», «acest joc este jucat» sau încã: «acest joc trebuie jucat». Gratuitate care nu este puerilã, de vreme ce creația însãși n-a fost decât joc…

problema confiscãrilor politice Masã rotundã: Ștefan Aug. Doinaș (cu o comunicare), Gianni Vattimo, Daniel Barbu, Alexandru Zub, Ion Bogdan Lefter Moderator, Ștefan Aug. Doinaș ȘTEFAN AUG. DOINAȘ: Pornind de la Nietzsche, vom vorbi despre problema confiscãrilor politice, despre modul în care o filosofie se preteazã la acest lucru, are valoare de utilitate pentru o ideologie…

Seismografie Lui Ernst Jünger îi aparține aserțiunea cã Nietzsche este «seismograf»1. Aceastã calitate îi este atribuitã de cãtre Jünger în prefața din 1949 la jurnalul sãu intitulat Strahlungen. Un seismograf este un aparat care înregistreazã vibrații ale Pãmântului produse de unele neregularitãți în mișcarea sa de revoluție, care evoluezã în rest pe orbite constante. Sub…

Joachim Köhler îl desemneazã pe Nietzsche ca profet al voinței de putere. «Pentru a plãsmui o nouã aristocrație de supraoameni ar trebui sã începi cu o selecție și formare fundamentalã, artificialã și conștientã, în care «mișcarea democraticã» ți-ar putea servi ca «o nouã, sublimã alcãtuire a sclavagismului». Nietzsche visa la «uniuni sexuale internaționale care și-ar…

  Titlul conferinței mele s-a schimbat puțin pentru cã, în realitate, ea trateazã despre înțelepciunea Supraomului. Eu cred cã este exact ce dorea Nietzsche sã transmitã viitorului – nu atât filosofiei viitorului, cât viitoarei societãți umane. Am vrut sã dezvolt titlul inițial «Nietzsche și filosofia viitorului», pentru cã vreau ca ideea de filosofie sã nu…

  Friedrich Nietzsche s-a dorit un observator pe deplin lucid, lipsit de orice iluzii, a naturii omenești. Punctul de sprijin al reflecțiilor sale l-a constituit îndeosebi faptele pe care le oferã memoria istoriei și experiența comunã. Nu este de mirare cã nu teoreticienii, ci observatorii firii omenești, bunãoarã moraliștii francezii, erau autorii sãi favoriți. Ca…

  Secolul care ne desparte de cei doi gânditori, Friedrich Nietzsche și Vladimir Soloviov, constituie, desigur, doar ocazia formalã de a compara douã idei-forțã în creația fiecãruia dintre ei – Supraomul și uman-divinul. Prezentarea sinteticã, necesarã în acest caz, presupune o cunoaștere conceptualã a Anschauung-urilor filozofice ce vor fi comparate aici. În acest caz concret,…