În ultimii ani, s-a căscat o prăpastie între sensibilităţile şi filozofiile europeană şi americană, care, după toate aparenţele, îi conduce pe foştii parteneri politici şi filozofici pe traiectorii politice divergente şi potenţial opuse. Numeroase cărţi, mergând de la unele erudite la altele populare, pun în contrast o Europă din ce în ce mai cosmopolită şi…

D-NA FRANCES TROLLOPE CA OBSERVATOARE TOCQUEVILLE-IANĂ Despre democraţie în America, cartea lui Alexis de Tocqueville, este renumită pentru analiza subtilă pe care o face democraţiei. Cu toate că instaurarea democraţiei garantează un fel de „teroare religioasă“, iar Tocqueville deplânge lipsa de onoare aristocratică, de gust estetic şi de rafinament cultural a democraţiei americane, el totuşi…

Când a sosit în America, la începutul lunii mai 1831, Alexis de Tocqueville şi-a făcut rapid o idee despre ce a văzut acolo. Scriindu-i de la New York lui Ernest de Chabrol, după nici o lună, la 9 iunie 1831, el îşi ruga prietenul să-şi închipuie „o societate formată din toate naţiunile lumii… într-un cuvânt,…

AURELIAN CRĂIUŢU În ultimii câţiva ani, dialogul politic şi cultural dintre Franţa şi Statele Unite a fost marcat de controverse şi tensiuni care le-au oferit celor mai vehemenţi critici francezi ai Americii ocazia nesperată de a recruta noi convertiţi şi de a câştiga o reînnoită popularitate. Mulţi intelectuali francezi şi-au exprimat nemulţumirea faţă de o…

1492 – 11 SEPTEMBRIE 2001 Capitolul de față prezintă cititorului felul în care America a fost percepută de către gânditorii politici europeni și ceea ce a însemnat aceasta pentru ei, de la Cristofor Columb și până în secolul al douăzeci și unulea. Capitolul nu vorbește despre gândirea politică americană, ci despre America drept simbol; și,…

De când au descoperit-o europenii, America le-a captivat imaginaţia oamenilor din întreaga lume ca spaţiu geografic şi tărâm al tuturor posibilităţilor omeneşti. Pe măsură ce Statele Unite au evoluat ca un actor politic important pe scena internaţională şi au căpătat, de-a lungul timpului, un statut simbolic major, europenii au văzut adesea în America mult mai…

Geta Brătescu, artist, scriitor, a absolvit Academia de Arte Frumoase, Facultatea de Litere şi Filozofie. Director artistic al revistei Secolul 20/21 din 1963. Numeroase expoziţii individuale, film şi video-performance, expoziţii de grup în România şi în străinătate. Recompensată cu numeroase premii ale Uniunii Artiştilor Români şi ale Academiei Române. Autor al cărţilor: De la Veneţia…

Introducere Există câteva orașe, nu prea multe, cărora li s-au dedicat piese simfonice. Viena lui Johann Strauss, Roma lui Respighi, Aranjuezul lui Joachin Rodrigo sunt exemplele cele mai cunoscute. Pe model vienez, și Berlinul beneficiază de o operetă . Unele orașe italiene – Napoli, Sorrento – sau spaniole – Valencia, Granada – sunt cântate în…

● Lupta cu societatea este suportabilă. Mai puțin suportabilă este lupta cu tine însuți; aceasta se desfășoară aproape neîntrerupt. Societatea poate fi evitată, poate fi păcălită; poate fi, în mod discret, fermecată; poate fi cucerită de propriul tău farmec. Lupta cu tine însuți comportă riscul de-a fi învins în mod tragic în spațiul intim al…

Arta aparţine cetăţii? Răspunsul este „nu” şi acest „nu” trebuie să fie cu atât mai ferm cu cât confuzia nu încetează să domnească asupra chestiunii. Fireşte, faptul că întrebarea a fost exprimată face, din principiu, loc tuturor răspunsurilor, şi chiar îţi dă dreptul să presupui că întrebarea e pusă pentru a se opune confuziei. Întrebarea…