memento mori să scrii în fiecare zi iată un mod de a te ruga a trecut o zi şi nu ţi-ai scris pagina memento mori aşază-te şi scrie oriunde oricând nu aştepta inspiraţia fă-ţi zilnic rugăciunea îţi strigă Stendhal memento mori écrire chaque jour voilà une manière de prier une journée vient de passer et…

Întrebările România a cunoscut, în anii ’30 ai secolului trecut, o mişcare socială de proporţii, orientată spre „ridicarea satului“. Preocuparea a fost o reacţie nu numai la sărăcie ci, mai ales, la decalaje. În structurarea percepţiei publice au contat decalajele dintre România şi alte ţări europene (Chesnais, 1986: 543-544; Murgescu, 2010:214-221), dintre sat şi oraş…

Fotografiile Şcolii Sociologice de la Bucureşti pot fi o modalitate de a înţelege sociologia altfel, ca parte din societatea interbelică şi din istoria sa. Aceste fotografii vorbesc nu numai despre cine erau sociologii, ce raport au stabilit ei cu lumea satelor şi cum a evoluat acest raport în anii douăzeci şi treizeci, ci sunt şi…

Campaniile monografice de la Nerej, Fundul Moldovei şi Drăguş Numeroase lucrări despre Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi despre cercetările realizate sub „pălăria“ şcolii au văzut lumina tiparului pe parcursul timpului, avându-i drept autori pe colaboratorii profesorului Dimitrie Gusti şi pe istoricii sociologiei, însă niciuna nu a abordat, nici în profunzime, nici la nivel de…

Monografiştii lui Gusti şi sociologia satului românesc În ciuda existenţei unui puternic filon de valorizare a imaginii ţăra nului român şi a satului, văzute ca principal rezervor de românitate, ca vector de identitate şi specific naţional încă din perioada paşoptistă, a trebuit să treacă mult timp de la întemeierea României moderne până la primele tentative…

Cunoscătorii procesului de împământenire a ştiinţelor sociale în Europa de est şi de sud-est ştiu prea bine că — parte a modernizării — aceste ştiinţe au fost importate la „periferie“ chiar de la „centru“, adică din Franţa, Germania şi Anglia. Acest cordon ombilical s-a păstrat şi se păstrează şi astăzi, de vreme ce est-europenii continuă…

Cu toate că în contribuţiile mai recente despre tânăra generaţie intelectuală interbelică se regăsesc abordări care nuanţează mult imaginea acesteia, totuşi observăm că, în continuare, atenţia este axată cu precădere asupra punctului culminant de afirmare a unei anume părţi a acesteia şi asupra influenţei exercitată de Nae Ionescu şi înregimentării (sau nu) pe linia legionară…

Femei în cercetarea sociologică şi intervenţia socială din România interbelică În a doua jumătate a anilor ’20 şi în anii ’30 ai secolului trecut s-au desfăşurat mai multe campanii de monografie sociologică în câteva sate de pe teritoriul României. Aceste campanii monografice au adunat zeci de studenţi şi studente, cercetători şi cercetătoare care au investigat…

Les prémisses de l’Ecole sociologique de Bucarest remontent à la création de l’Association pour l’étude et la réforme sociale en Roumanie, le 18 mars 1918 à Iasi. En un quart de siècle et jusqu’à l’automne 1944, le programme et les activités de cette Ecole ne cesseront de s’affirmer, tout en évoluant. Les membres de cette…

Caracteristice pentru noua etapă ce poate fi identificată în a doua jumătate a deceniului al patrulea sunt o serie de deplasări metodologice şi tehnice în efectuarea cercetărilor, ca şi, parţial, în teoria sociologică. Dacă reluăm criteriile expuse la începutul acestui text, înregistrăm schimbări semnificative în legătură cu aproape fiecare din ele. Astfel, în privinţa obiectului…