18 noiembrie 1977. Vizită obișnuită la anticariat. Stăm la coadă la intrare, ne repezim să apucăm ce se poate. Apoi, când s-a mai limpezit, când oamenii și-au plătit «capturile» și au plecat, rămânem să ne alegem – unul, doi – din ce-a mai rămas. Ca întotdeauna, anticarul ne-a pus cărți deoparte. Primesc un număr din…
Category: Arhiva
DAN STANCA – Templierul din spatele istoriei
Am aflat de Ernst Jünger exact acum douăzeci de ani, în toamna lui 1978, datorită grupului de idei spirituale în mijlocul căruia tocmai intrasem atunci și care, alături de numele lui René Guénon, îl avea la mare prețuire și pe marele scriitor german. A fost o surpriză remarcabilă fiindcă pentru mine în acel moment literatura…
MARIANA ȘORA – Conservativ și inovator, anarh și aristocrat al spiritului
Cazul Jünger Iată un autor care întrunește calitățile făcute îndeobște să asigure posesorului lor o audiență largă și constantă, precum și stima, ba chiar admirația iubitorilor cuvântului scris. Dintre laureații Premiului Nobel sunt destui care nu ating nici de departe un nivel spiritual și artistic echivalent. În ce privește recunoașterea necondiționată, a fost oare Jünger,…
VIRGIL NEMOIANU – La moartea lui Ernst Jünger
Jünger a trăit o vârstă patriarhal-biblică: 103 ani. Scurt după moartea sa au apărut și timbre care îi purtau chipul, lucru care l-ar fi iritat peste măsură, căci încă din viață vorbea cu dispreț despre acest soi de glorificare. Infinit mai mândru (dar și trist) era faptul că rămăsese ultimul purtător în viață al ordinului…
Stefan Aug. Doinaș – Riscurile personalității
Aproape imperceptibilă, distanța dintre persoană și personalitate este, în realitate, imensă. Persoana așa cum arată originea teatrală a termenului dramatis personae joacă un rol într-un scenariu deja existent, cu toată responsabilitatea pe care o implică un caracter bine conturat. Personalitatea își creează ea însăși de fiecare dată piesa și scena în care…
ALINA LEDEANU – Argument
Consacrăm aceste pagini ale rubricii 20 spre 21 criticii genetice metodă ce a făcut vogă în ultimii ani, mai ales în Franța, prea puțin cunoscută, însă, în spațiul românesc. Ce ar mai fi de adăugat la microantologia de texte ce urmează și prin intermediul cărora ni se par bine definiți și termenii specifici…
STEFAN AUG. DOINAȘ în dialog cu EUGEN VASILIU
Eugen Vasiliu: Nevoia nestăpânită de a cunoaște a fost păcatul originar al omului. Vă propun să discutăm dacă nevoia nestăpânită de a comunica, adică de a transmite ceea ce cunoaște, este astăzi mântuirea sau, dimpotrivă, păcatul final, care poate aduce și pieirea. Ștefan Augustin Doinaș: Este probabil principala problemă a timpului pe care îl trăim.…
Andreea Deciu – Singuri într-o lume virtuală
Într-o scrisoare pe care i-o trimitea la 5 mai 1631 bunului său prieten Guy de Balzac, Descartes făcea o pledoarie singurătății, neașteptat de aproape de spiritul postmodern de astăzi. Intenția lui era aceea de a-l convinge pe Balzac să nu se retragă undeva la țară, ori în vreo mănăstire, pentru a afla liniștea și recluziunea…
Manifestul tehnorealist
În această epocă năvalnică de schimbări tehnologice rapide, toți luptăm pentru a ne păstra propria direcție. Progresele care se dezvăluie zilnic în comunicații și tehnică de calcul pot fi înspăimântătoare și debusolante. Este firesc, în contextul dat, să ne întrebăm dacă aceste schimbări sunt bune sau rele, dacă trebuie întâmpinate cu bucurie sau cu teamă.1…
Călin Dan – Interacțiunea ca substituit al violenței
Preambul. Următoarele aserțiuni pornesc de la premisa că războiul și interactivitatea au structuri similare, ce se întâlnesc în anumite puncte cu modelele neurale. Punctul meu de vedere se bazează pe inerenta conjuncție dintre artă și tehnologiile interactive; e un punct situat dincolo de entuziasme sau negații, undeva în zona neutră a divertismentului. Nefiind un…