Rândurile ce urmează nu pot să fie decât o cronică sentimentală. Răsfoind azi două din cărțile poetului – antologia de traduceri din lirica universală (Cf. Ion Pillat: Opere, vol. IV, Editura Eminescu, 1988) șiPortrete lirice (Editura pentru Literatură Universală, 1969), mă simt invadat de toate amintirile mele din ultimele clase de liceu, când adolescența…

Ion Pillat a avut revelaþia vocaþiei sale de poet. Astfel prin intermediul poeziei universale el s-a descoperit, treptat, pe sine însuºi, travestindu-se la început, livresc, în diverse chipuri, din care s-a descojit cu timpul, impunându-ºi propria sa personalitate ºi fãurindu-ºi destinul de poet român de culturã ºi de importanþã social-politicã europeanã. Propria sa operã, mai…

În 1984, Fundaþia Rockefeller a invitat comitetul editorial al revistei «History of European Ideas» (fondatã în 1979) sã gãzduiascã la Bellagio (Italia) o Conferinþã Internaþionalã pe tema «Europa într-o lume în schimbare“. Cu aceastã ocazie, editorii revistei au decis sã înfiinþeze «The International Society for the Study of European Ideas» (ISSEI). Începând cu anul 1988,…

  Tema «europenismului» este veche în cultura românã, la drept vorbind ea existã de când existã primele documente despre originea românilor ºi a limbii lor. Propoziþia cronicarului moldovean («noi de la Râm ne tragem») este reluatã, sub diverse forme, de mai toþi istoricii, filologii, scriitorii din veacurile urmãtoare, ori de câte ori se pune problema…

  De la liberal-democrații pașoptiști, în percepția cărora termenii patrie și umanitate erau complementari și unitarismul național nu contrazicea aspirația la o federație de popoare liber asociate, până la căderea zidului Berlinului și după, europenismul a avut coerent printre români un remarcabil curs, încarnat și înnobilat mai ales în «faza eroică» a Gestei europene de…

Boierimea din vremea Regulamentului Organic avea, după spusele lui Radu Rosetti, două mari preocupări: intrigile politice și plăcerile. «Mult vorbitu-s-au de corupțiunea soțietății boierești de altădată», însă fie-ne îngăduit să credem că nimic nu diferenția starea moral-politică a nobilimii autohtone de așezarea morală a altor categorii de sânge albastru din Europa. Față de «aristocrația banului»,…

  Uimirea ca stare de epifanie care duce spre o nouă cunoaștere și incită la acte creatoare ar trebui să se definească întotdeauna și ca stare de bucurie care duce la o bună așezare a conștiinței uimite în raportul ei cu lumea. Dar experiența concretă a trăirii ne arată că există și o uimire rea,…

  Tema europenismului, destul de veche în cultura română, cunoaște de la un timp o recrudescență semnificativă. După o îndelungată izolare de lumea apuseană, impusă anume de ocupația sovietică, apoi de regimul totalitar născut pe această bază, intelectualii români (și nu doar ei) au putut lansa din nou punți spre acea lume, punți multiple și…

  Mai întâi o mică precizare. Dar esențială: idei «simple» nu vrea să spună și idei «simpliste», elementare, schematice, pline de clișee și locuri comune. Din păcate, despre «Europa» se discută la noi, mai totdeauna, în două moduri diametral opuse, ambele neadecvate: ori foarte simplist, elementar, prin considerații banale, dar cu mari aere eseistice, fără…

LUCIAN BOIA La Roumanie, une synthèse européenneComment définir la Roumanie? Comment apprécier sa place à l’intérieur de la famille européenne? En fait, il est déjà difficile de préciser sa position géographique. Appartient-elle aux Balkans? Ou plutôt à l’Europe orientale? Ou à l’Europe centrale? Tout peuple et tout pays sont le résultat d’un processus de synthèse.…