O simplificare: doua, sau trei Europe În fata cunoscutelor teze ale lui Hutchinson care împartea continentul european în doua jumatati, vestul si estul, conform unei linii serpuind pe lânga statele baltice, Polonia, Transilvania si Banat, Slovenia si Croatia, astfel încât ce se afla la est de respectiva linie cade în afara «Europei», a stârnit stupoare…

  Mai întâi să ne definim termenii, ceea ce nu e prea ușor. După socotința mea, Europa este o peninsulă a enormei mase terestre afro-asiatice, binecuvântată printr-o climă favorabilă, relief variat, o combinație etnică bogată, resurse naturale abundente și prin condiții istorice avantajoase. Ea apare distinct cam în perioada A.D. 500–1000 și joacă un rol…

  În ajunul unei crize ale cărei vaste proporții, minți premonitoare le intuiseră la timp, chemându-și contemporanii să apere decis și solidar o civilizație grav amenințată, încercând să o definească la congresul internațional de studii asupra Europei, organizat la Roma în noiembrie 1932, Nicolae Iorga o configura ideal nu ca pe un complex de pământuri…

  Europeitatea este starea de spirit a tuturor celor care mai caută încă Europa. Sunt foarte puține informații pe care le avem despre circumstanțele în care Europa a dispărut, devenind astfel obiectul unor călătorii, scrieri și războaie, căci nici un mijloc de a o găsi nu a fost cruțat. «Minciună, minciună, minciună!» se pare că…

  Ceea ce izbește în mitul elin al Europei – fiica regelui Agenor al Siriei, care domnea peste Tyr și Sidon, răpită de un Zeus îndrăgostit, metamorfozat în taur – este că frații ei, trimiși s-o găsească, au căutat-o zadarnic și că, în peregrinările lor în jurul Mediteranei, au fost sfătuiți să întemeieze orașe; ceea…

Acum vreo opt ani aparea la “Humanitas”, sub titlul “Intrebari pentru sfîrsit de mileniu” , traducerea unor Convorbiri cu Le Monde . Realizatorul acelor 18 convorbiri, filozoful Christian Descamps, organizase materialul în doua cicluri purtînd titlurile Noi frontiere ale stiintei (printre convorbitori se numarau Paul Feyerabend, Edgar Morin, Ilya Prigogine si René Thom), respectiv Noiinterogari…

0. Viteza (de calcul) a fost dintotdeauna o obsesie pentru informatica. 1. Inainte insa de a vedea ce si cum in aceasta chestiune, se impun cåteva precizari-precautii. Este vorba aici despre calculatorul «obisnuit», de tip PC, electronic, cu ecran, tastatura, mouse si o cutie plasata pe masa sau sub masa si care produce continuu un…

Poate dintotdeauna viteza a fost considerata semnul modernitatii, dar acest lucru devine frapant incepånd cu fostul secol 20. Contemplånd viteza care impresiona in anii 20 – automobilele bune azi doar pentru parade duminicale de ciudatenii, trenurile cu mers de marfar, aeroplanele greoaie pe care era «chic» sa le piloteze, amatoristic, tinerii domni si domnisoare emancipate,…

  Cåteva mii de ani specia cabalina a asigurat umanitatii o viteza maxima de deplasare pe planeta, in treburi de pace sau de razboi. Viteza, – distanta parcursa in unitatea de timp, – in era moderna, de pe acele timpuri, circa 30 de km pe ora – crestea mai ales cu «apocalipticele» sarje de cavalerie…

Metafora profana a „sagetii”, care impune o ordine lineara a timpului, n-a fost niciodata iubita de psihologii care au preferat-o pe cea a „pånzei” sau „plasei” pentru a sugera o viziune asupra relatiei intime intre individ si timp care da individului atåt libertate, cåt si constrångeri prin fixare. O atare viziune s-a impus in masura…