În încercarea ei exemplară şi unică (prin tenacitate, eficienţă şi discreţie) de a reîmproprietări cu memorie prezentul românesc şi de a reactualiza figura şi opera tatălui, după ce a conceput zguduitoarea Ultima carte (2001) a lui Anton Golopenţia şi a editat remarcabil opera ştiinţifică (Opere complete, I-II, 1999-2002), precum şi corespondenţa expediată şi primită…
Category: Articole Biblioteci
ÎNTRE EUROPA ȘI AMERICA VIRGIL NEMOIANU în dialog cu SORIN ANTOHI
Sorin Antohi: Avem aici pe masă primele opt volume dintr-o serie de opere Virgil Nemoianu în limba română pe care Editura Spandugino o scoate începând cu anul 2013. Este o enormă culegere de scrieri diferite tematic și stilistic. Simpla răsfoire a sumarelor acestor volume dă o idee despre extraordinara cuprindere culturală a lui Virgil…
Cartea pentru carte * MONICA PILLAT, MIRCEA ANGHELESCU, VIRGIL NEMOIANU
[…] Mircea Anghelescu: Profesorul Virgil Nemoianu vă este cunoscut din multe cărţi pe care toţi le-am putut citi, în engleză şi în traducere, doar după 1990, dintr-un motiv foarte simplu: a rămas în străinătate, întâi în Anglia şi apoi în Statele Unite, la începutul anilor şaptezeci, ca mulţi alţi intelectuali români care au refuzat…
Teoria literaturii ca provocare CARMEN MUȘAT, LIVIU PAPADIMA, VIRGIL NEMOIANU
[…] Carmen Mușat: Astăzi avem în față două volume consistente, dintre care O teorie a secundarului. Mărturisesc că este una dintre cărțile mele de teorie preferate. În primul rând, eu cred că este foarte important ca teoria literaturii să nu rămână doar între pereții bibliotecii, teoria literaturii trebuie să ofere o deschidere către lume,…
EUGENIU LUPU 48 de blesteme
Memoria fotografică nu înșeală și nu îmbătrânește niciodată Ca să fiu sincer, nu am crezut niciodată în puterea blestemelor, însă viața, de multe ori, te face să-ți schimbi convingerile. Întâmplarea sau poate destinul a făcut ca să fiu legat sufletește și profesional de două dintre cele mai importante lăcașuri de Cult din București: Mânăstirile…
ELENA DARABONT La Bistriţa – cărţi, cititori, biblioteci *
Scopul ordinelor cerşetoare (dominicanii şi minoriţii) era evanghelizarea şi educarea populaţiei, de aceea ele puneau un mare accent pe pregătirea teologică şi culturală a călugărilor. Aveau un lector permanent care îi ajuta în pregătirea lor individuală. Regulile vieţii călugărilor erau foarte severe, dar pentru studiu puteau primii scutire în anumite situaţii. Pentru îndeplinirea menirii…
IOAN PINTEA Un exercițiu de admirație
I-aş spune unui tânăr: dacă vrei să-ţi faci prieteni adevăraţi, plimbă-te printre paginile unei mari cărţi, aşa cum te-ai plimba printr-un mare parc înverzit. I.P. Nu poți să lucrezi într-o Bibliotecă dacă nu o iubești, dacă nu iubești, dacă nu prețuiești din toată inima, cărțile, cititorii și scriitorii. Nu poți să conduci o Bibliotecă…
LIANA LUPAȘ Biblioteca cu o singura carte
Eubulide din Milet, un contemporan şi duşman al lui Aristotel, a născocit paradoxul grămezii. Dacă luăm un grăunte de nisip dintr-o grămadă, continuă ea să fie o grămada? Dar dacă luăm două? Când anume încetează ea să fie o grămadă? Câte grăunţe de nisip fac o grămadă? Aceeaşi întrebare se poate pune şi cu…
MARIANA NEŢ O inițiere, prin biblioteci
Nimeni nu cred că poate spune că a citit în toate marile sau importantele biblioteci din lume. Sau că le-a vizitat măcar. Pentru că, da, bibliotecile se pot și vizita. În multe feluri. Adesea, vizita e palpitantă. Sau nostalgică. Generatoare de tristeți, de bucurii, de gânduri, de conexiuni nebănuite. Despre câteva dintre acestea va…
Teatroteca Gaston Baty
Primele biblioteci dedicate artelor spectacolului, deşi erau puternic ancorate în instituţiile străine încă din secolul al XIX-lea, de exemplu, în Statele Unite ale Americii, în Germania şi în Italia, au apărut târziu în Franţa, aşa cum s-a întâmplat şi cu conştientizarea specificităţii studiilor teatrale. Nevoia de a crea locuri cu materiale documentare care să…