Al doilea număr sextuplu dedicat succesiv de revista Secolul 21 lui George Banu e construit, ca și cel precedent (numărul 7-12/ 2019), pe aceeași structură: lista prestigioasă a contribuțiilor oferite în primul volum de 40 de personalități din lumea largă e întregită acum prin alte 60 de nume de prima mână. La o repede ochire…

FELIX ALEXA – regizor și un prieten de treizeci de ani de teatru și viață. DAVID AMAR – fost student, pedagog admirabil și devotat spectatator. Legătura noastră amicală s-a consolidat recent, dar e certă. MARIKO AZANAWA – universitar și critic japonez ce-mi permite să nu mă îndepărtez de cultura niponă. ROBERTO BACCI – om de…

I am honoured and excited to start the new bi-lingual column in the year when the world celebrates the 50th anniversary of the Internet. The „birthday” took place on 29 October 1969 at 10:30 in the evening, the historical moment when the message „LO” was successfully sent for the first time over a computer-to-computer network…

Rubrica de față va fi consacrată operelor, mai ales literare, care se referă la țări sau comunități imaginare relativ desăvârșite (utopiile) sau toxice (distopiile). Cei doi termeni au apărut la distanță unul de altul. Primul, creat de Thomas Morus (Utopia apare în anul 1516, creat pornind de la gr. u- „nu” și topos „loc” și…

Într-o conferință consacrată impresionismului – prezentată în anii 90 la București, la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” –, Albert Boime observa că membri grupului de creație impresionist, cei care ilustrau în ultima parte a veacului al XIX-lea direcția radical novatoare, revoluționară din câmpul expresiei plastice, erau cu toții stăpâniți de convingeri politice conservatoare. Pe…

Regele Ferdinand și Regina Maria ,,Portretul de ctitor este singurul prilej în care un personaj din afara bisericii apare în lăcașul de cult. Rolul portretului votiv în pictura bisericească de la noi este de a transmite către posteritate chipul unei persoane, oferită spre memorie veșnică urmașilor, idealizată până la asimilarea în grad cu sfinţii”.  …

Castelul Peleș și reședințele caselor suverane germane   În anul 2018 Muzeul Național Peleș a omagiat, în cadrul mesei rotunde „Familia Regală. Colecționari, comanditari și mecena”, personalitatea și activitatea științifică a Ruxandei Beldiman, istoric de artă, cercetător științific la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române, care și-a desfășurat, aproape un deceniu, munca…

În decursul celor peste 300 de ani de existenţă, ansamblul de la Cotroceni  a cunoscut în evoluţia sa mai multe etape: mănăstire, reşedinţă domnească, palat princiar şi apoi regal, pentru ca după abdicarea forţată a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947,  să primească o cu totul altă destinaţie, cea de palat al pionierilor, ale…

În ultimii ani ai deceniului patru, dezbaterile în jurul conceptelor de tradiţie, specific naţional şi constantele stilistice ale picturii româneşti ating un moment de maximă radicalizare. În timp ce George Oprescu făcea bilanţul unui secol de pictură românească, Alexandru Marcu deplângea „neparticiparea noastră la mișcarea umanistă și de Renaștere”, care a lipsit spaţiul românesc de…

Prestigiul prompt dobândit de societatea „Tinerimea Artistică” (grupare secesionistă înființată în anul 1901), succesul la public de care s-au bucurat membri săi – cei 12 membri fondatori au fost Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Gheorghe Petrașcu, Ștefan Popescu, Frederic Storck, Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Arthur Verona, Nicolae Grant, Oscar Spaethe și D. Mirea –…