A quasi-simultaneous complement to rereading   In 1993, at the same time with Rereading, Matei Călinescu published an essay—“Orality in Literacy: Some Historical Paradoxes of Rereading”—that can be taken as a way of already rereading and complementing his own book. In an enlarged form, this essay was later included in the volume Second Thoughts. A…

  Istoria semioticii românești nu a devenit încă un obiect de studiu independent în România. Prezentări generale apar însă în Marcus (1979a) și Voigt (1979), iar o bibliografie a subiectului a fost elaborată de Mihai Nadin, care a avut amabilitatea de a ne permite s-o consultăm.     În prezentarea de față, voi distinge între un…

  In 1933, young Harry Brauner went to study in France. He fully realized the importance of the Romanian School of sociology (and, mainly, of Constantin Brăiloiu’s ethnomusicological method) only when coming to see the style of work of the French musicologists at the Trocadéro Museum and he became a real convert of the method…

  Ne pregătim fără s-o știm pentru misiuni viitoare. Activitatea pe care am desfășurat-o între 1963 și 1979 în domeniul lingvisticii structurale la Centrul de fonetică și dialectologie (ulterior Centrul de cercetări etnologice al Academiei), de care dă socoteală volumul Structuri, sisteme, transformări. Studii de lingvistică structurală (EAR, 2016, 671 p.) m-a pregătit nu numai…

  http://dev.stg.brown.edu/projects/romanianCharms/   Sau, pentru uzul delfinului care am fost şi îţi sugerez să fii, la rândul tău, cititorule: deschideţi site-ul www.brown.edu; selectaţi în indexul de la A – Z Scholarly Technology Group; faceţi clic pe stg projects; iar acolo, după ce aruncaţi un ochi pe ce se poate lucra într-o facultate de litere, selectaţi,…

  Preambul   Și cu câteva fragmente din biografia ei. Schița de portret care urmează ține, cred, de arheologie. Va fi o imagine din cioburi, din frânturi. Prin urmare, chiar mai incompletă decât e, prin definiție, un portret.     Va fi totodată o imagine „de la distanță”. Și nu mă refer aici la continente și…

  Note răzlețe despre Sanda Golopenția, istorică a sociologiei   Realizarea unei mari opere de restituire, așa cum este cea publicată de Sanda Golopenția, de obicei nu ajunge subiect de dezbatere. Beneficiarii, istoricii științelor sociale și ai culturii, își exprimă (mai mult sau mai puțin consistent) satisfacția pentru acest act de cultură, în cazul nostru…

  Puncte de reper într-o biografie ieșită din comun   Sanda Golopenția s-a născut la 2 martie 1940 în București, fiica a doi oameni de știință, amândoi sociologi: Anton Golopenția și Ștefania Cristescu-Golopenția, membri marcanți ai Școlii sociologice din București, condusă de D. Gusti. A urmat liceul Gheorghe Lazăr (1956) și Facultatea de Filologie a…

  Oameni care-mi sunt dragi îmi vorbesc îngrijați. „A scrie în limba română, aici, printre americanii, englezii sau francezii celei de a doua vieți pe care ne-am ursit-o, înseamnă a renunța la acțiunea majoră. Căci major este actul cultural pertinent pentru cei între care trăiești. Iar aceștia nu știu românește cu seninătate și nepăsare. Cu…

Un adevăr devenit loc comun acreditează, în diverse variante, că o fotografie  poate spune mai mult și mai bine decât o mie de cuvinte. Portretul alăturat al Sandei Golopenția surprinde în primul rând momentul dramatic al desprinderii de propria țară, intrarea în zona „patriei interioare” care, ca exilat, te constrânge să trăiești, spune eroina acestui…