Cazul Jünger Iată un autor care întrunește calitățile făcute îndeobște să asigure posesorului lor o audiență largă și constantă, precum și stima, ba chiar admirația iubitorilor cuvântului scris. Dintre laureații Premiului Nobel sunt destui care nu ating nici de departe un nivel spiritual și artistic echivalent. În ce privește recunoașterea necondiționată, a fost oare Jünger,…
Category: Articole
VIRGIL NEMOIANU – La moartea lui Ernst Jünger
Jünger a trăit o vârstă patriarhal-biblică: 103 ani. Scurt după moartea sa au apărut și timbre care îi purtau chipul, lucru care l-ar fi iritat peste măsură, căci încă din viață vorbea cu dispreț despre acest soi de glorificare. Infinit mai mândru (dar și trist) era faptul că rămăsese ultimul purtător în viață al ordinului…
Stefan Aug. Doinaș – Riscurile personalității
Aproape imperceptibilă, distanța dintre persoană și personalitate este, în realitate, imensă. Persoana așa cum arată originea teatrală a termenului dramatis personae joacă un rol într-un scenariu deja existent, cu toată responsabilitatea pe care o implică un caracter bine conturat. Personalitatea își creează ea însăși de fiecare dată piesa și scena în care…
ALINA LEDEANU – Argument
Consacrăm aceste pagini ale rubricii 20 spre 21 criticii genetice metodă ce a făcut vogă în ultimii ani, mai ales în Franța, prea puțin cunoscută, însă, în spațiul românesc. Ce ar mai fi de adăugat la microantologia de texte ce urmează și prin intermediul cărora ni se par bine definiți și termenii specifici…
STEFAN AUG. DOINAȘ în dialog cu EUGEN VASILIU
Eugen Vasiliu: Nevoia nestăpânită de a cunoaște a fost păcatul originar al omului. Vă propun să discutăm dacă nevoia nestăpânită de a comunica, adică de a transmite ceea ce cunoaște, este astăzi mântuirea sau, dimpotrivă, păcatul final, care poate aduce și pieirea. Ștefan Augustin Doinaș: Este probabil principala problemă a timpului pe care îl trăim.…
Andreea Deciu – Singuri într-o lume virtuală
Într-o scrisoare pe care i-o trimitea la 5 mai 1631 bunului său prieten Guy de Balzac, Descartes făcea o pledoarie singurătății, neașteptat de aproape de spiritul postmodern de astăzi. Intenția lui era aceea de a-l convinge pe Balzac să nu se retragă undeva la țară, ori în vreo mănăstire, pentru a afla liniștea și recluziunea…
Manifestul tehnorealist
În această epocă năvalnică de schimbări tehnologice rapide, toți luptăm pentru a ne păstra propria direcție. Progresele care se dezvăluie zilnic în comunicații și tehnică de calcul pot fi înspăimântătoare și debusolante. Este firesc, în contextul dat, să ne întrebăm dacă aceste schimbări sunt bune sau rele, dacă trebuie întâmpinate cu bucurie sau cu teamă.1…
Călin Dan – Interacțiunea ca substituit al violenței
Preambul. Următoarele aserțiuni pornesc de la premisa că războiul și interactivitatea au structuri similare, ce se întâlnesc în anumite puncte cu modelele neurale. Punctul meu de vedere se bazează pe inerenta conjuncție dintre artă și tehnologiile interactive; e un punct situat dincolo de entuziasme sau negații, undeva în zona neutră a divertismentului. Nefiind un…
Daniel Dăianu – Cât de nouă este «noua economie»?
Revoluția digitală și perspective formidabile pentru unii, alături de scufundare și mizerie pentru alții! Nu întâmplator ultima întîlnire la nivel înalt a Grupului celor 8 state puternice ale lumii, în Okinawa (Japonia), la finele lunii iulie 2000, s-a remarcat prin centrarea atenției pe situația economică și socială a lumii subdezvoltate; s-a vorbit astfel despre implicații…
Marian Popescu – Utopia lui Craig și teatrul pe computer
Edward Gordon Craig (1872-1966) apare la sfârșitul secolului trecut drept unul dintre cei mai influenți oameni de teatru din Europa. Puțin cunoscut și astăzi în România, Craig devine preocupat în ultimii ani ai secolului trecut și primii ani ai acestuia, de chestiunea artei actorului. Publică în 1907 și 1908, două articole dintre care primul va…