Dacă se poate vorbi de o schimbare globală de paradigmă literară în epoca tehnologiei post-industriale, aceasta se observă cu precădere în direcția electronizării modelului scriptic prin trecerea de la suportul artistic analogic la cel digital. De altfel, conform statisticilor unor cercetători virtuali, numai în intervalul 1980-1990, aproximativ 80% din limbajul scris al țărilor vorbitoare de…

Nu pot să știu ce a fost în capul ultimului dinozaur și cu atât mai puțin îmi dau seama ce ar fi făcut dacă o pasăre, sau ce știu eu ce specie care urma să-l înlocuiască, i-ar fi comunicat că secretul supraviețuirii este zborul. În ce mă privește, dacă locul pe care îl ocup în…

  Faptul de a-ți scrie propriile texte literare pe ordinator, prin ordinator, cu ordinatorul (cred că toate aceste prepoziții sunt valabile și pot fi simultan asumate) nuanțează doar altfel starea și statutul de autor, sau produce o adevărată mutație în această stare și în acest statut? Iată o întrebare la care – oricât de simplă…

Atunci când, acum aproape patru decenii, istoricul și sociologul american Richard Hofstadter încerca să definească profilul intelectualului modern, el se oprea asupra unui concept pe care îl găsea crucial: free-play. Ia-i intelectualului libertatea să se joace, să inventeze, să caute noul, și-l transformi – spune Hofstadter – din intelectual într-un biet profesionist, într-un individ bine…

Traiectoria civilizației noastre se înscrie între cuneiforme și computer, între litera ferm gravată în lut și textul imaterial de pe un ecran electronic. Gutenberg, mai aproape de noi decât de asirieni, ar rămâne descumpănit să constate cu câtă ușurință am abandonat literele lui de plumb prinse în rame temeinice, pentru umbrele fluide de pe un…

Revoluția informatică între spaime, șocuri și crize În perioada 1950–1990, mulți intelectuali de formație social-umanistă s-au arătat îngrijorați de ascensiunea diferitelor tipuri de mașini informaționale, văzute ca o primejdie majoră pentru dezvoltarea omului și pentru creativitatea literar-artistică. Limbajul științific modern, supraîncărcat de un simbolism inaccesibil publicului, era descris în culori sumbre. Au rămas emblematice în…

  Neamurile mele au desenat tot felul de lucruri dar mai ales plante, animale și bărci cu pânze. Desene în creion și peniță făceau și străbunicile, cópii după gravuri germane și ilustrații celebre la cărțile de copii, studii clasice de mulaje de la muzeul Vaticanului. Penajul păsărilor, textura cojii de măr sau luciul blănii se…

În recenta sa carte1, Victor Ieronim Stoichiță explorează ambivalența conceptului, remarcând că «tabloul ca suprafață portantă a picturii și tabloul ca deschidere practicată în zid sunt două sensuri ale aceluiași cuvânt, care nu se exclud, ci se completează». Criticul de artă întreprinde apoi, cum a făcut-o și într-un studiu precedent2, o analiză a strategiilor de…

  Și erau uimiți de învățătura Lui, căci cuvântul Lui era cu putere (Luca 4, 32) Uimirea în fața forței magice a cuvântului a constituit, probabil începând chiar din zorii misterioasei apariții a limbajului articulat, unul dintre impulsurile determinante ale procesului de transmutație spirituală a lui homo sapiens într-un homo religiosus. E de presupus că,…

Cartea – închisă, înfoiată ori deschis㠖 este un obiect, aerul circulă în jurul ei. Textul, incorporat ei – spirit în trup; de aceea cartea – arsă ca vrăjitoarele și contestatarii. Ritmurile lecturii – proiecția noastră în carte. Cărțile mele manifestă o paloare ilizibilă; măști înghesuite, pline de praf, ele așteaptă, uitate, să moară o…