Category: Numere

  „Ar trebui să faci rost de o invitație la un congres de poezie, cum sunt atâtea în Occident, mai ales în Germania. Soarta dumitale este derutantă și aproape absurdă!”[1] îi scria Emil Cioran lui Wolf von Aichelburg, într-o scrisoare datată 15 iulie 1970. Tonul îngrijorat, chiar consternat al lui Cioran era cu totul îndreptățit…

  A existat un destin comun al acelor intelectuali saşi din Ardeal, nu mulţi la număr, care, în perioada intebelică nu au intrat în contingent, nu au raspuns comandamentelor venite de la Berlin. Este cunoscut faptul că agitaţiile de natură populistă au animat ascensiunea führerului înainte şi după 1933. Au avut ecouri importante inclusiv în…

E mai bine de un deceniu de când am inițiat programul de creare a unei Arhive a Cercului Literar de la Sibiu. Ce anume l-a inspirat?  Fără indoială, modelul francez: în 1990, intram în echipa „Paul Valery” de la ITEM (Institut des Textes et des Manuscrits Modernes), laborator al C.N.R.S. Cercetarea fondului de manuscrise ale…

  […]    Valeriu Stoica: În “Cuvântul-înainte” pe care l-aţi scris la acest volum masiv, România și liberalismele ei. Tradiție și libertate, spuneţi, domnule Virgil Nemoianu, că aţi petrecut zece ani scriind eseurile din această carte, primii zece ani din perioada postdecembristă, și constataţi că au fost zece ani pierduți. Domnule profesor, îmi îngădui să nu…

  Virgil Nemoianu’s book A Theory of the Secondary. Literature, Progress and Reaction (1989) develops a theory of literature and the aesthetic, which provides a theoretical map of Nemoianu’s activity as a literary critic. This study is conceived as a defense of the heterogeneous, disorderly, reactionary type of discourse, often associated with literature in the…

  Imitarea lui Dumnezeu este o temă recurentă în opera lui Virgil Nemoianu, uneori ea revine într-o manieră explicită, alteori e numai sugerată sau presupusă. Am găsit reflecții punctuale pe acest subiect în cartea Jocurile divinității[1], o carte în care autorul analizează diferite aspecte ale vieții culturale, de la cele biblice, istorico-teologice, umanist-creștine până la…

  Pe la jumătatea anilor ’80, televiziunea națională rămasă cu un unic program, oferea, o dată pe săptămână, o evadare într-un serial, despre care încă nu știam că era definit, ca gen, telenovelă, venit din exotica Brazilie (atât de la modă în 2016, anul Olimpiadei). În țara lui de baștină cele 15 episoade fuseseră difuzate…

  Bulevardele sunt asociate în filme, în cultura populară în general, cu ideea de singurătate în mijlocul marelui oraş. “I walk a lonely road,/The only one that I have ever known./Don’t know where it goes./But it’s home to me and I walk alone”, cântă trupa Green Day în hitul Boulevard of Broken Dreams din 2004.…

  Avântul publicităţii[1] este legat de dezvoltarea rapidă a oraşelor, mai ales din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Latura economică şi comercială a vieţii urbane devine pregnantă. Inventarea unor unelte mereu mai complexe (de pildă, ţesătoriile artizanale sunt înlocuite de filaturi) şi organizarea mereu mai eficientă a producţiei (breslelor le iau locul echipe…

  Cu un tramvai vechi poţi înconjura centrul Vienei pe Ringstrasse, cel mai opulent bulevard al lumii. Ringstrasse înseamnă pentru Vienna naşterea modernismului urban. În 1860, liberalii preiau puterea politică, Viena devine bastionul politic liberal al Austriei. Liberalii, marea majoritate din upper-middle class, încearcă reformarea oraşului după imaginea lor. Instituţiile statului trebuiau aduse în acord…