Preaonorate Domnule Rector, Distins Senat Universitar, Doamnelor şi Domnilor, Fac parte dintre oamenii care au avut șansa de a se naşte de două ori: o dată cu trupul, a doua oară cu spiritul. Ca şi când s-ar fi temut că ivirea mea pur biologică pe lume ar putea să rateze împlinirea unei ființe…
Category: Doinas, contemporanul nostru
ŞTEFAN AUG. DOINAŞ
ROZALIA MARIA PAŞCA
În satul lui Doinaș
În anul 2002, am început o cercetare etno-folclorică în vatra veche a satului Comlăuş Sântana şi Caporal Alexa (anterior Cherechi). Am vizitat persoanele mai în etate, am stat de vorbă, am adunat fotografii şi informaţii privind tradiţiile locale. Am avut alături persoane care m-au ajutat şi au conştientizat cât de important este să ne…
Ioan Ciama
Satul natal ca utopie
„Impresii din copilărie“ (1971) • „Născut în Utopia“ (1975) • „Satul“ (1979) Motto „Eu cred că veşnicia s-a născut la sat. Aici orice gând este mai încet şi inima-ţi zvâcneşte mai rar ca şi cum nu ţi-ar bate în piept, ci adânc în pământ undeva. Aici se vindecă setea de mântuire…“ De…
Ştefan Aug. Doinaş
Satul
I Aici am fost întotdeauna-n centru Cu ochiul spânzurat de-o stea, eram prea-nlănţuit pe verticală pentru a mai râvni vreo zare. Nici un ram, din câţi copaci n-ar fi putut să-ntindă o frunză spre a-mi schimba ierbosul hram. Amiezele cu luciu, ca-n oglindă trăiau un alb delir de ciocârlie ce picură din…
Ştefan Aug. Doinaş
Impărțirea duhului limbii
la mijloc de iunie la capăt de funie în ceasul puzderiei din veac a materiei ce-și pierde răsufletul zburatu-i-a sufletul dar n-a fost nici ciutură nici crin ce se scutură nici turlă de volbură ce-n zare se-nvolbură nici licăr să-i semene pupilelor gemene a fost numai grație a limbii – orație izbindu-ne…
Ştefan Aug. Doinaş
Poetul ipotecat
mă-ntreb tot timpul: cui îi sunt dator? în gura cui îmi muşc zăbala versului? ce ipotecă-apasă-asupra limbii mele? ariciul îmi oferă pat ca unui fachir care adoarme-ntre accente sergenţii îmi legitimează oda mi-au inventat heteronimi sperând să sucombe ei în locul meu tot timpul mă-ntreb: prin ce vocabular alerg? chiar pentru-această…
ALEXANDRU RUJA
Destinul unui poet
Există o seamă de motive pentru care pe Ștefan Aug. Doinaș, poet de valoare națională, membru prestigios al Cercului Literar de la Sibiu, și al Academiei Române, îl putem revendica și pentru spațiul nostru cultural, de aici, din vestul României. În primul rând prin locul nașterii (localitatea Caporal Alexa din județul Arad, 26.IV.1922), prin…
Iulian BOLDEA
Destinul şi armonia contrariilor
Vibraţia ideatică, reveriile metafizice, ceremonialul elevat al textului sunt trăsăturile liricii lui Ştefan Aug. Doinaş, căci, scrie Ovidiu Cotruş „factorul structuralizator al poeziilor lui Doinaş este întotdeauna ideea poetică şi niciodată ansamblul de trăiri care formează o idee poetică. Aceasta este doar substratul originar, care ocazionează naşterea şi alimentează dezvoltarea ideii poetice, fără să…
Fragmente
Doinaș
VIRGIL NEMOIANU […] Cartea pe care i-am consacrat-o, Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, era scrisă în proporție de nouăzeci la sută atunci când m-am expatriat. La editura Eminescu, unde depusesem manuscrisul, redactoarea – doamna Aurelia Batali – a avut prevederea și curajul de a-l păstra. Mircea Ciobanu, poet…
ŞTEFAN AUG. DOINAȘ
(Ștefan Popa)
în ani și fapte
Se naște la 26 aprilie 1922. Este fiul lui Augustin Popa și al Floriței Popa (născută Laza), țărani din satul Caporal Alexa (Cherechi). Va purta numele bunicului patern: Ștefan Popa. Urmează clasele primare la școala din satul natal, apoi acelea gimnaziale și liceale la Arad (liceul „Moise Nicoară”). Încă elev, începe să scrie și…