Pe la jumătatea anilor ’80, televiziunea națională rămasă cu un unic program, oferea, o dată pe săptămână, o evadare într-un serial, despre care încă nu știam că era definit, ca gen, telenovelă, venit din exotica Brazilie (atât de la modă în 2016, anul Olimpiadei). În țara lui de baștină cele 15 episoade fuseseră difuzate…

  Bulevardele sunt asociate în filme, în cultura populară în general, cu ideea de singurătate în mijlocul marelui oraş. “I walk a lonely road,/The only one that I have ever known./Don’t know where it goes./But it’s home to me and I walk alone”, cântă trupa Green Day în hitul Boulevard of Broken Dreams din 2004.…

  Avântul publicităţii[1] este legat de dezvoltarea rapidă a oraşelor, mai ales din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Latura economică şi comercială a vieţii urbane devine pregnantă. Inventarea unor unelte mereu mai complexe (de pildă, ţesătoriile artizanale sunt înlocuite de filaturi) şi organizarea mereu mai eficientă a producţiei (breslelor le iau locul echipe…

  Cu un tramvai vechi poţi înconjura centrul Vienei pe Ringstrasse, cel mai opulent bulevard al lumii. Ringstrasse înseamnă pentru Vienna naşterea modernismului urban. În 1860, liberalii preiau puterea politică, Viena devine bastionul politic liberal al Austriei. Liberalii, marea majoritate din upper-middle class, încearcă reformarea oraşului după imaginea lor. Instituţiile statului trebuiau aduse în acord…

  Toate poveştile de Bucureşti trebuie să înceapă, pesemne, pe Calea Victoriei, coloana vertebrală a oraşului. Fără Cale, Bucureştii ar fi doar o intersecţie, un iarmaroc, o întâmplare cartografică; ordinea şi temeiul tuturor lucrurilor ascultă de această regulă simplă, poate singura posibilă în hărmălaia dintotdeauna. Prin urmare, prima mea amintire urbană nu putea fi din…

  Curios joc al întâmplarii, aducându-mi din străfundurile memoriei o imagine, un fragment de melodie, care sunt printre cele mai vechi amintiri ale copilăriei mele şi care revin cu o forţă neaşteptată când mi se cere să scriu câteva rânduri despre bulevardele pariziene. Sunt foarte mic, e întuneric, suntem în iarnă, iar eu sunt îngrozit…

  L-am privit pe internet pe Yves Montand cântând J’aime flâner sur les grands boulevards. Cum pe vremea când îl ascultam la Bucureşti nu îl şi vedeam, nu ştiusem cu câtă agilitate tinerească îşi interpreta cântecul, săltând înalt şi ireal. După cum nu mă frapase că în text era vorba de un muncitor la Citroën…

  M-am născut la Ploieşti şi am trecut prima tinereţe în acest oraş aflat între Bucureşti şi Sinaia. Ca semn al acestui între este bulevardul oraşului Ploieşti, pornind din centru către gară. Bulevardul: de-o parte şi de alta se ridicau vile, case, clădiri mai importante sau modeste dar îngrijite.   Am părăsit Ploieştiul odată cu…

  Caragiale, eterna poveste?! „Caragiale recidivus”?! Caragiale reloaded?! Iar Caragiale? Până când, dom’le? Întrebări, întrebări şi iar întrebări… Adulat sau blamat, contextualizat sau decontextualizat, minimalizat sau maximalizat uneori chiar dincolo de limitele necauzatoare de schizoide interpretări ale oricărei inadecvate bagatelizări sau hiperbolizări semantice, cu zone ale creaţiei excesiv supuse lecturii sub un fel de lupă…

  Pentru a construi bulevarde trebuie să ai, la propriu, pe Dumnezeu în tine. Căci ai de luat decizii care presupun un fior demiurgic prin curajul şi claritatea gesturilor tale. În primul rând, trebuie să decizi Demolări. Cu toată încărcătura sufletească de entuziasm şi vinovăţie. Este, în fond, un exerciţiu al „Judecăţii de Apoi” a…