La doi ani după despărțirea fizică de GETA BRĂTESCU (4 mai 1926-19 septembrie 2018), revista Secolul 21, de care marea artistă și-a legat numele, îi păstrază vie prezența. Prima secțiune, amplă, a numărului o restituie posterității pe Geta Brătescu prin mărturii antume: interviul luat de Alina Ledeanu – printre ultimele acordate…
Category: Articole Atelier
SECOLUL 21
A Daimoness in Her Studio
An interview with Geta Brătescu
by Alina Ledeanu
ALINA LEDEANU: My dear Geta, right here, in your studio, a kind of poster-manifest hung on the wall, an A3-sized one with large lettering, whose text I simply cannot forget: „I have met / different angels, / the daimons / who sweep the world. / They raced my vehicle, / THE STUDIO, / they…
Intervenții: ALINA LEDEANU, MAGDA CÂRNECI, AURORA KIRÁLY, TUDOR BRĂTESCU
Alina Ledeanu Bună seara. Salut toți invitații. Prezența dumneavoastră aici ne onorează. Nu ascund că sunt copleșită de emoție: Ne aflăm într-o clădire cu totul specială pentru foarte mulți dintre noi. Cei din redacția revistei Secolul 20, care ne-am legat mai bine de douăzeci și cinci de ani existența zilnică de această…
ŞTEFAN AUG. DOINAŞ
Demonicul și exorcizarea lui
Cu suita în patru serii intitulată Medeea, Geta Brătescu ne oferă un text care, refuzând să se închege într-un semnificat strict şi limitat, utilizează combinaţia — practic infinită — a semnelor pentru a-şi nara propria geneză; iar în această naraţiune intră atât evoluţia temei, cât şi evoluţia artistului faţă de ea. …
EUGENIU LUPU
Geta Brătescu
Din păcate, aici în America, banul este Rege, punctul fix din univers în jurul căruia totul se învârtește amețitor; la fel ca Zeus, Horus sau chiar Dumnezeu, el controlează toate destinele. Soția mea și cu mine ne-am adaptat destul de bine în „Țara tuturor posibilităților” și, deși trăim decent, ne simțim bogați. Bineînțeles că,…
ANA-MARIA ZAHARIADE
Calea regală
Ca moderator al acestei întâlniri — lucru pentru care mulțumesc organizatorilor —, îmi revine onoarea de a deschide discuția despre arhitectură și urbanism în relație cu istoria regală. Azi dimineață am realizat că nu vorbim doar despre o istorie a regalității moderne în relație cu istoria construitului, ci despre o „cale regală” a edificării…
RĂZVAN THEODORESCU
Arhitectura epocii carliste
Am ales să vă vorbesc despre Carol al II-lea și arhitectura vremii sale, și o fac în amintirea Ruxandei. De ce? Se lansase o carte a prietenului meu mai tânăr, Narcis-Dorin-Ion, dedicată lui Carol al II-lea, și care avea o prefață a mea, prefață intitulată „Un Hohenzollern cu specific național”. Cartea a fost lansată,…
NICOLAE LASCU
PALATELE REGALE ȘI MODERNIZAREA BUCUREȘTIULUI
În memoria Ruxandei Beldiman Raporturile – nu totdeauna cunoscute – dintre dezvoltarea modernă, treptată, a Bucureștiului și palatele regale, reprezentând regalitatea însăși, sunt relevante, căci ele ne redau, cu claritate, interferențele autorității regale cu cea a municipalității, în această privință, modul în care inițiative sau intenții de o parte sau alta au avut consecințe…
HORIA MOLDOVAN
MONUMENTELE ISTORICE
ÎN TIMPUL DOMNIEI
LUI CAROL I
EVIDENŢĂ, PRACTICI DE RESTUARARE ŞI CODIFICARE JURIDICĂ Preambul Începuturile practicilor moderne de conservare şi restaurare a patrim oniului arhitectural istoric sunt plasabile la începutul domniei principelui Carol. Primele intenţii care au privit păstrarea şi întreţinerea a ceea ce mai târziu a fost denumit „monument istoric” s-au manifestat în spaţiul românesc extracarpatic începând cu…
SORIN VASILESCU
Arhitectura modernității
în România
Omagiu Ruxandei Beldiman În prestigioasa Aulă a Fundațiilor Regale, operă a arhitectului Paul Gottereau, aducem un cuvenit omagiu Ruxandei Beldiman, om de aleasă cultură și ținută morală, ce ne-a părăsit în plină tinerețe creatoare, din motive cunoscute doar de providență. O fericită întâmplare, reconsiderarea operei arhitectului Karel Liman, a făcut ca, în urma colaborării…